Poezie
Ciocănitorile de ghindă și veverița
1 min lectură·
Mediu
Un grup de harnice ciocănitori
Transportau cu rost, din zori,
Ghinde, într-un stejar bătrân găsit,
Care avea scoarța bună de găurit.
Și fructul adus de fiecare-n cioc
Era păstrat pentru iarnă, în stoc.
Însă o veveriță, de pe o creangă,
Văzând cum în scoarță le bagă,
Se gândea: „Îmi va fi mai ușor
Când vor pleca definitiv în zbor.”
Dar nu știa că totuși ele, de teamă,
Au lăsat o santinelă pentru alarmă.
Care, văzând veverița lângă o ghindă,
Nu a încercat spre ea să se întindă,
Ci, chemând grupul înapoi în copac,
A organizat repede un mare atac.
Ciocănitorile, apărute la venire,
S-au năpustit pe veveriță în hărțuire.
Unele o ciupeau, în grabă, agitate,
Altele o trăgeau de coadă pe spate.
Iar ea, speriată, fără apărare,
Și-a dat seama că familia e mare
Și a fugit printre ele în alt copac,
Scăpând degrabă de marele atac.
Unde, s-a apucat de cules.
După ce și-a dat seama și a înțeles
Că e mai bună o muncă cinstită
Decât o bogăție de la altul furată.
006
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Virginia Stanciu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 174
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Virginia Stanciu. “Ciocănitorile de ghindă și veverița.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/virginia-stanciu/poezie/14205528/ciocanitorile-de-ghinda-si-veveritaComentarii (0)
Autentifică-te pentru a lăsa un comentariu.