Virginia Popescu
Verificat@virginia-popescu
„Un coup de dés, jamais n'abolira le hasard - Mallarmé”
Facultatea de limbi straine Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi Profesoara de franceza, specializată în traduceri literare
Colecțiile lui Virginia Popescu
Povestea asta a mărului e mult mai lungă,
dar a trebuit s-o sintetizez datorită
genului pe care l-am abordat...
Eu sunt convinsă că în fiecare copac,
în fiecare plantă se ascunde un suflet…
Câți ani îi trebuie unui pom să ajungă la maturitate
și să ne bucure cu fructele lui!
Mi-ai adus o mare bucurie în inimă prin revenirea ta ...
Sper să ne oferi din nou roadele tale spirituale...
Îți mulțumesc mult ....
Pe textul:
„Mărul" de Virginia Popescu
la mare căutare
căpșuni cu frișcă
Pe textul:
„Haiku" de Virginia Popescu
șoricelul visează
motan la cuptor
Pe textul:
„Coada șoricelului" de Gârda Petru Ioan
Cere o replică....
șoricel răcit -
\"un ceai din codița mea
mi-ar prinde bine\"
Pe textul:
„Coada șoricelului" de Gârda Petru Ioan
O simte în special cărunții,
Da, e sigur o greșeală de acord: cine simte povara anilor?
Răspuns; cărunții. Deci cărunții simt.
Ce simt cărunții?
Răspuns: povara anilor.
Subiectul cărunții trebuie să se acorde cu predicatul.
Cu scuze,
Virginia
Pe textul:
„Necazuri" de Constantin Iurascu Tataia
parfumata căpșună
între două guri
E un haiku inspirat mai mult din filme, Nicolae Tomescu.
Mai lipsește frișca...
Cu el am participat la Shiki Monthly în luna mai...
Mi-a fost mult mai ușor să-l scriu în engleză, deoarece acolo nu sunt restricții de număr de silabe (5 - 7 - 5)
O să-i dau și varianta englezească:
two mouths -
just a strwberry
between
Pe textul:
„Haiku" de Virginia Popescu
Teodor Dume ne vorbește în această poezie despre lucruri profund umane....
Întrebări care așteaptă răspunsuri de la cei care citesc.
Poetul nu are nimic de ascuns. Ne lasă o fereastră deschisă să putem citi în sufletul lui...
Și totuși acest gol dintre el și oameni,
\"se rotunjește sub talpi
ca un ghem și crește
și crește și crește...\"
Cu plăcerea lecturii....
Pe textul:
„Doar un semn..." de Teodor Dume
Pentru a face portretul acestei păsări,
ar trebui o colivie cu ușița deschisă spre inima poetului, prin care ea să zboare și să cânte în libertate....
Fiecare pasăre își cântă și ne încântă și pe noi. Trebuie doar să fim receptivi...
Cu plăcerea lecturii și a cântecului...
Pe textul:
„poezie cu amintirea închisă" de Liviu-Ioan Muresan
Te poți simți foarte singur printre oameni, cum spune Saint-Exupery sau dacă mă gândesc la Nichita,
în toiul cântecului
\"Ce singurătate
să nu înțelegi înțelesul
atunci când există înțeles
Și ce singurătate
să fii orb pe lumina zilei, -
și surd, ce singurătate
în toiul cântecului.\"
(Nichita Stănescu - Hieroglifă)
Pe textul:
„Pur și simplu o-ntrebare" de Ion Rășinaru
mai apăsătoare
când o-mparți singur...
Pe textul:
„Pur și simplu o-ntrebare" de Ion Rășinaru
În delegații am umblat,
Dar n-aș fi vrut s-ajung bufon,
Și ca să nu fiu vinovat
Dădeam `nainte-un telefon.
(Milos Petru)
Nimic nu s-ar fi întâmplat,
Dac-ar fi fost mai circumspect.
Un telefon să îi fi dat,
Totul, zic eu, mergea perfect...
Milos Petru, ai fost mai rapid ca mine cu postarea, dar nu-i nimic...
Pe textul:
„Delegatul...vinovat" de nicolae bunduri
cred că aș avea o vedere mai bună dacă aș sta în poziție de lotus, dacă aș avea ochii yoghinului tău, dacă aș fi o tristă cleopatră iar seara mi-ar piaptăna tăcerile cu mâna sa mulatră, dacă mi-ar sclipi în priviri, ca un pumnal, umbra unui gând, dacă aș avea un ochi îngust, privind subțire și m-aș auzi strigată de pe faleză în japoneză...
Atunci și numai atunci aș putea scrie un haiku perfect,
în japoneză, desigur, pe care ți l-aș oferi cu dedicație, tot în japoneză.....
Cu plăcerea lecturii, a privirii și a meditației pe marginea poemului tău.....
Pe textul:
„Un ochi îngust, privind subțire" de Bot Eugen Iulian
Ai perfectă dreptate cu elementul sezonal.
Astă noapte, mai precis entre chien et loup cum spun francezii,
adică mult după miezul nopții, mi-am postat obsesia, ca s-o numesc așa...
Abia după aceea am reușit să mă culc, iară ochiul meu închis afară,
mi s-a deșteptat înăuntru, mai lucid ca niciodată....
Îți mulțumesc. Voi schimba imediat titlul.
Pe textul:
„Senryu" de Virginia Popescu
Pur și simplu ideea m-a obsedat și am încercat să o închid
în 17 silabe...
Dar dincolo de ochelari e lumea materială, independentă de voința mea... Dincoace de ochelari e ochiul care percepe, fotografiază, transpune și interpretează datele primite...
M-aș bucura să-mi sugerezi acele lipsuri pe care le-ai observat dincolo sau dincoace de ochelarii mei de cal....
Cu aceeași stimă......
Pe textul:
„Senryu" de Virginia Popescu
Printr-o fericită alegorie, Cezara reușește să-și metamorfozeze talentul poetic într-un cântec de o frumusețe tulburătoare care ne face să ne înfiorăm de teamă
dar și de plăcere...
Poeta atinge acele adâncimi nebănuite ale spiritului colectiv, sălaș al spaimelor dar și al artei...
Cu plăcerea lecturii...
Pe textul:
„ziua lupilor de casă" de cezara răducu
Credeam că te-ai pierdut iar în neagra vecinicie.
Bine ai revenit pe la mine!
Mulțumesc de trecere și te mai aștept...
Pe textul:
„Senryu" de Virginia Popescu
pământ udat cu lacrimi
plin doar cu scaieți
Pe textul:
„haiku" de nicolae tomescu
Ca moldoveancă de pe-aproape de Vaslui, nu pot decât să fiu alături de cei care suferă din lipsă de preparate neaoșe moldovenești...
Eu zic totuși că pe căldurile astea ar merge bine niște răcituri, să ne mai răcorim după atâta râs....
Cu plăcerea lecturii și a sărmăluțelor cu poalele în brâu...
Pe textul:
„Cu inboxul la vedere" de Ina Simona Cirlan
piersicul pipernicit
sub nucul bătrân
Pe textul:
„Nedreptate" de Bezem Ana- Maria
