Poezie
Tristețe copilărească
Din suflet pentru suflet
1 min lectură·
Mediu
Pe mama mea, n-am cunoscut-o bine,
Aveam trei ani când ea m-a părăsit,
Cu timpul, a uitat complet de mine,
Și împreună rar ne-am întâlnit.
Odată ce m-a dat fără de milă,
Gândind... să fie bine pentru ea,
Puțin în viață ea mi-a fost utilă,
Iertarea mea, mult timp va aștepta.
Îmi amintesc de ea ca-ntr-o visare,
În brațe m-a ținut cândva, odată...
Iar sora mea, care era mai mare,
S-a bucurat de dragostea ei, toată.
O altă mamă greu a-nlocuit-o,
Nu pricepeam de ce mi-a fost schimbată,
Tânjeam, plângând că totuși am iubit-o,
Pe mama mea, cândva adevărată.
În gânduri am purtat-o multă vreme,
O așteptam plângând mereu să vină,
Visam mereu în brațe să mă cheme,
Credeam că numai asta mă alină.
Din inimă am scos-o pic cu pic,
Cu timpul am uitat-o, a murit,
Iar dorul s-a topit ca un nimic,
Imaginea din umbră a pierit.
012.225
0
NV