Poezie
Feminitatea românească
Din suflet pentru suflet
1 min lectură·
Mediu
Le recunoști din start prin firea lor aprinsă,
Natura dăruindu-le aură distinsă,
Au caractere dure,distinse dar abile,
Oriunde au trăit,au devenit utile.
Neajunsuri fel de fel s-au deprins să-îndure,
Iubirea și-o dozează în interese pure,
Unele cu greu obțin,sumarul ce-și doresc,
Prin daruri asumate,spre oameni ce-i iubesc.
Mereu cu ochii-n patru,atente sunt la toate,
Pot regiza un teatru,sensul cînd se-abate,
Le place să gătească cunoscînd măsura,
Aprige-s la vorbă dar slobodă li-e gura.
La orice supărare știu viața să înfrunte,
Pe orișice necaz pot construi o punte,
Lipici și dăruire distingi în al lor glas,
Resping,virând subtil la faze cu impas.
Din sărăcie pleacă să-și caute norocul,
Docile pot să fie, spre a-și atinge scopul,
Știu să topească gheața, le place armonia,
Prin grai le recunoști că sunt din România.
Rușine și răbdare părinții le-au sădit,
Rebele luptătoare oriunde-au biruit,
Se rup de rădăcină,oftînd întreaga viață,
Vrînd ca viitorul, să aibă altă față.
Dar oriunde-n lume, se întâlnesc excepții,
Apar ramuri fragile,atinse de decepții,
Ce pot umbri obrazul pământului cel drag,
Prin însușiri mărunte se prind de alt meleag.
001318
0