Viorel Vrânceanu

bravo Genule, o epigrama foarte reusita, cu poanta buna, plasata excelent pe finalul versului 4 si ritm (aproape) perfect.
da-mi voie sa iti dau prima mea steluta.

Ce l-o fi determinat pe domnul \"stergeti contul 3\" să-mi răspundă mitocanește cu un banc răsuflat? Probabil că mesajul meu a atins din întimplare un punct sensibil. Scriam \"Singura situație în care putea fi vorba de frauda era dacă cei trei ar fi fost de fapt una și aceeași persoană (sper că nu este cazul)\".

Nu am mai văzut niciodată o prietenie atît de strînsă în care pînă și numele \"de scenă\" se înfrățesc:
Sorin Marian Fraga, anagrama lui Aron Ifrim Saranga.
Bibi draga, vezi că rămîi pe dinafară.

Eu îl felicit pe Gabriel pentru organizarea concursului. Excelentă ideea apelării la un juriu alcătuit din oameni care știu cu ce se mănîncă un haiku. Foarte bun și faptul că a permis comentarii în timpul concursului, în definitiv cei ce au participat, au dorit să învețe mult mai mult decît să cîștige.
Foarte corectă și poziția lui Gabi în problema ridicată de Emil Horvat. Într-adevar, voturile celor trei nu se pot anula. E dreptul lor să voteze cum le vor mușchii. Singura situație în care putea fi vorba de frauda era dacă cei trei ar fi fost de fapt una și aceeași persoană (sper că nu este cazul). Asta nu înseamnă că ce au facut ei este și moral.
Aș mai adăuga că aveam o deosebită stimă pentru domnul bibingo, îmi făcea plăcere să îi urmăresc polemicile, chiar și atunci cînd poate nu eram de acord cu ideile vehiculate de dînsul. Din pacate, mesajul pe care l-a scris aici a cam stricat tot ce clădise pînă acum. Pe domnul siaiei îl citesc pentru prima dată.

Domnule Aron Ifrim Saranga, dumneavoastră vorbiți despre \"o eroare colosala de suita logica\" dar precum hoțul care strigă \"hoții!\", \"suita dv. nu are nici o logică. Să mă justific:
1) Nu contează dacă a fost mai întîi oul sau găina (prietenia sau afinitatea), acel \"Deci votul a fost corect\" este ca un iepure scos din joben. Ați fi putut avea dreptate doar dacă vreunul dintre dv. ar fi avut puterea să afirme: \"am citit tot și sunt convins că textele prietenului meu au fost cele mai bune\". Dar ce spune bibingo: \"daca se mai organizeaza un concurs... tot pe \"siaiei\" il voi vota, ... si stiu ca scrie cum imi place mie, mai ales proza.\". Nu degeaba sunt sfătuiți americanii să nu declare nimic pentru a nu putea fi folosit împotriva lor... Deci nu contează cine participă sau tipul concursului, domnul bibngo știe deja cine e cel mai bun. La rindul dv., domnule siaiei, ne arătați cît de corect v-a fost votul, citez: \"Am scris toti trei, cate 5 poezii scurte, le-am analizat, le-am selectat... Apoi votul cum era sa fie altfel, in aceste conditii ?\"
Păi aveți perfectă dreptate, cum putea să fie altfel în aceste condiții? Ce conta cum se prezentau ceilalți concurenți? Trăiască afinitatea literară! Mă întreb cum v-ați simți dacă ați participa la un concurs jurizat și ați ști că președintele juriului are \"o afinitate\" cu unul dintre concurenți.

2) Consecința aberantă de care pomeniți pur și simplu nu există. Consecința lui Ghiocel era că votul se dă pe valoare (e drept, așa cum o pricepeți dv.), nu pe prietenii sau afinități. Mai mult decît atît, singur spuneți că ați analizat împreună acele texte voastre, le-ați selectat, poate le-ați și îmbunătățit împreună, nu ați fi dat oare dovadă de fair-play dacă nu v-ați fi votat între voi, din moment ce nimeni nu avea dreptul să se auto-voteze? În definitiv, ce ați cîștigat prin acest vot? Deja știați că vă plac aceste texte... și atunci? Declarați: \"de unde am fi stiut noi ca... voturile noastre sa sfarseasca prin a conta in rezultatul final.\". Așa o fi, n-ați știut dar ați sperat, altfel votarea între voi nu ar fi avut nici o logică.

Din păcate există și un punct 3) Nu e suficient că v-ați gratulat între voi dar de vine e desigur... tot păgubașul, săracul. Citez din bibingo: \" asa ca daca e ceva de invatat din aceasta situatie este mai degraba altceva : VOTATI masiv! \". Păi sigur, dacă organizatorul ar fi atras mai mulți votanți nu se mai vedea mica voastră găinărie așa că Gabi e de vină!

Domnule Ovidiu, găsiți explicația în pagina dumneavoastră \"Blestemul clișeelor\".

Domnule Ivancu, nu înțeleg cum un om cu o inteligență de nivelul mileniului trei poate să vadă aici o contradicție. Dimpotrivă! Poezia de față este doar una dintre nenumăratele exemple care dovedesc că domnul Soameș are măcar puțină dreptate în eseul său.

Va lasasem si un mesaj la \"Reflectie tirzie\" dar nu ati bagat de seama. Din pacate, poezia a intrat la \"texte recomandate\" cu acele \"typo\" de care pomeneam in mesaj. O bila neagra pentru cenzorul care a facut promovarea.

Mi-ar fi usor sa-l inlocuiesc, dar nu gasesc de ce.

Un motiv de inlocuire ar fi ca strica ritmul poeziei.

Asa cum si in ultimul vers cred ca se dorea a fi \"veșniciei\" si nu \"veșnicei\".

Oricît ai fi de pătat,
Am soluția: urgent,
Fă-te dom-le deputat
Că te speli în parlament!

...și apropo de relația medic - pacient(ă)

Nu-și mai strunește Hipocrat adepții!
O pacientă scapă ne-sedusă
Doar dacă la veterinar e dusă
Deși... și-acolo se mai fac excepții.

Vina e doar a ta, coane Mitică

Cin’ te puse să te-nsori,
Ba mai rău, să-ți iei nevastă
Cu-așa nuri ispititori
Cînd ai sănătatea proastă?

Nu înțeleg de ce vrei să compari
Pe ghiocelul trecator si rar
Cu gropile ce-n București dispar
Doar inghitite de-altele mai mari.

Întrerupsesem ciclul răstălmăcirilor din cauză de Calimer, care mi-a luat-o inainte cu \"Apa trece, pietrele ramin\". Acum sper că a trecut suficientă vreme încît să fi uitat epigrama lui :-D

ma raliez corului laudatorilor din aceasta opera. bine scris si amuzant. mie insa, mai mult decit eugenia, mi-a placut faza cu austriacul. bine ca s-a retras in patria lui, mama lui de capitalist care venise sa faca bani pe seama bravului (n-am gasit alt adjectiv) muncitor roman.

totusi, cum eu am vocatie de circotas, nu pot sa nu semnalez absenta celui mai important simbol al Romaniei pre sau post-decembriste: căruța. nu merita si ea un paragraf, acolo?

cit despre partea cu cercetarile japonezilor, ia vezi, n-ai gresit cumva vreun semn? ca daca n-am frati si stau in blocul H35 sau ma duc la ghiseu in prima zi a lunii, ar rezulta ca numarul documentelor eliberate ar fi mai mare ca numarul documentelor depuse, care ar fi asa cam ca Fata Morgana, adica ceva de care s-a auzit dar nimeni n-a vazut vreodata.

La comentariul meu anterior s-a strecurat o eroare, se va citi \"zîmbești\".
Din păcate comentariile nu se pot edita, așa că nu am putut nici să corectez greșeala de mai sus, nici să șterg întregul text. Și era bine dacă l-aș fi putut șterge pentru că am citit niște schimburi de replici și am constatat că am călcat rău de tot în străchini. Scuze Dominique, scuze Calimero, sper că nu erau din porțelan.

Motz, scuze pentru furtul titlului. Dacă vrei, ți-l dau înapoi împreună cu neuronul ăla pe care zici că l-ai scăpat în lume. Ai intuit perfect, exceptînd blonda, tot ce am scris în poezea e copiat din realitate.

Dominique, mă bucur mult că în sfîrșit am reușit să te bine-dispun. Păi cum adică, numai Calimero, mereu numai Calimero te făcea să zînbești? Nici nu știi cît de gelos am fost.
Mulțumesc frumos pentru steluță. Sper că n-a trecut pe-aici nici un geniu căruia să îi cadă greu la stomac.

Lui Mitica, cel care imi scria:

lui IQ-ul sa nu-i scada
blonda mi-a pasat-o mie

ii raspund ca motivul a fost cu totul si cu totul altul:

Recunosc, sunt vinovat,
Remușcarea nu mă lasă,
Blonda ție ți-am pasat
Că era puțin cam grasă.

Lui Calimero care își tot pune întrebări, un distih ca să nu își mai răspundă singur:

Stai linistit batrine, nimic nu-i de-ntrebat,
Nivelul cu pricina mi l-am adjudecat.

Florinei, despre epigramă și măsurarea IQ-ului:

Să îți explic cu binișorul:
În epigramă, bunăoară,
Inteligența se măsoară
Cu... piciorul.

Nu înțeleg de ce te tot înfoi,
Doar Gigi în politică-i profan.
Or fi alegătorii niște oi
Dar de urmat urma-vor alt cioban.

P. S.
Laurone, daca epigrama ta se pastreaza in limitele ironiei de buna calitate, mie mi se pare ca titlul cam sare putin calul. Eu as renunta la primul cuvint.

Multumesc mult pentru vizita si aprecieri. M-am chinuit mult sa gasesc ceva inteligent sa va raspund dar sunteti prea multi iar ideile mele mult prea putine. De aceea (pornind si de la epigrama lui Calimero, ce declara ca inteligenta e constanta) am hotarit sa va dedic o poezie:
Balada Neuronului

Antoane, am văzut provocarea ta și tare aș fi participat dacă aș fi știut cu ce se mănîncă rondelul. Totuși, așa, hors-concours, îmi permiți să afișez un pseudo-rondel scris la repezeală? Te anunț din capul locului că o fac doar ca să sparg gheața pentru că în fapt e foarte departe de valorea epopeei tale. Singura lui \"calitate\" e dificultatea rimei.

Eu te stimez, bătrînă Caliope
Dar mult mai dragă mi-ar fi fost Erato
Pe ea, îți jur, aș fi divinizat-o
Drogat de irizari heliotrope.

Cînd tu-mi ești muză, scriu cu mari sincope
Doar epopei războinice cu NATO,
Eu te stimez, bătrînă Caliope
Dar mult mai dragă mi-ar fi fost Erato.

Și-ți spun, în fața-ntregii Europe,
Că harpa ta e depașită, fato,
N-ai grația agilei antilope
Nici sînii dezgoliți precum Erato...
Dar te stimez, bătrînă Caliope.

Sentința ta \"pînă la moarte\"
Spun drept, întîi m-a împietrit.
Dar te-aș lua mai pe departe:
Tu... de \"divorț\" n-ai auzit?