VVViorel Vrânceanu
Verificat@viorel-vranceanu
București
Născut în 1961 în județul Vrancea. De profesie inginer. Publică epigrame și parodii numai on-line. Membru Agonia.ro din anul 2003, sub pseudonimul Jupp B. Itter.
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
O siglă omogenă
Așa aș contura:
Republica Elenă
Cu un harpon în ea.
Așa aș contura:
Republica Elenă
Cu un harpon în ea.
Pe textul:
„Sigla PDL" de Gârda Petru Ioan
0 suflu
ContextNu-i o greșeală capitală,
Ba chiar aș îndrăzni să zic
Că-i bună rima \"secretară\",
De ești, ca Abel, mai peltic.
Domnule Abel, vă propun o variantă de eliminare a rimei imperfecte. Sper că nu se depărtează de forma pe care ați dorit să o dați epigramei:
De grija primului oraș din țară,
Mai uită ce ar trebui să facă
Și-atunci consultă cîte-o secretară,
Iar pentru asta, logic, o dezbracă!
Ba chiar aș îndrăzni să zic
Că-i bună rima \"secretară\",
De ești, ca Abel, mai peltic.
Domnule Abel, vă propun o variantă de eliminare a rimei imperfecte. Sper că nu se depărtează de forma pe care ați dorit să o dați epigramei:
De grija primului oraș din țară,
Mai uită ce ar trebui să facă
Și-atunci consultă cîte-o secretară,
Iar pentru asta, logic, o dezbracă!
Pe textul:
„Medic primar" de florian abel
0 suflu
ContextMă așteptam, în mod firesc,
La un catren de nota zece,
Speram să rîd să mă topesc,
Dar poanta ta mă lasă rece.
La un catren de nota zece,
Speram să rîd să mă topesc,
Dar poanta ta mă lasă rece.
Pe textul:
„Elena Udrea vrea statuie de gheață" de nicolae bunduri
0 suflu
ContextExcelent grupajul. Sper că a fost apreciat și de juriu.
Un comentariu la ROMÂNII
Toți trăiesc în colț de rai,
Fiecare cum apucă:
Unii - pe-un picior de plai,
Alții - pe picior de ducă. (N.Bun)
Eram tentat să presupun
Că șade-n țară, nu-n apus,
Dar cum semnează ca N.Bun,
Aș zice că și el e dus.
Un comentariu la ROMÂNII
Toți trăiesc în colț de rai,
Fiecare cum apucă:
Unii - pe-un picior de plai,
Alții - pe picior de ducă. (N.Bun)
Eram tentat să presupun
Că șade-n țară, nu-n apus,
Dar cum semnează ca N.Bun,
Aș zice că și el e dus.
Pe textul:
„Tema: Capul, Mâna, Piciorul" de nicolae bunduri
0 suflu
ContextProblema e mai complicată
Și îți explic, să nu dai chix:
Femeia, dacă-i derivată...
Eu sunt bărbatul \"e la x\" (Nic Bunduri)
DERIVATÃ CU UN NECUNOSCUT
Cum soața-ți încă-i arătoasă,
Ai vrea să fii bărbat, dar fix
Cînd vii și tu devreme-acasă...
Ea \"e la x\"!
Și îți explic, să nu dai chix:
Femeia, dacă-i derivată...
Eu sunt bărbatul \"e la x\" (Nic Bunduri)
DERIVATÃ CU UN NECUNOSCUT
Cum soața-ți încă-i arătoasă,
Ai vrea să fii bărbat, dar fix
Cînd vii și tu devreme-acasă...
Ea \"e la x\"!
Pe textul:
„Femeia" de nicolae bunduri
0 suflu
Context\"... Dar nu știu face primul milion...\" (Ion Gîrda)
Spunînd că-i suflă vîntu-n buzunar,
Ne susură minciuni pe la urechi.
De fapt, el e de mult milionar...
În leii vechi.
Chiar dacă ar fi ceva adevăr în spusele domnului Jorz, epigrama despre primul milion este de apreciat cel puțin pentru faptul că a generat cîteva replici \"de milioane\".
Spunînd că-i suflă vîntu-n buzunar,
Ne susură minciuni pe la urechi.
De fapt, el e de mult milionar...
În leii vechi.
Chiar dacă ar fi ceva adevăr în spusele domnului Jorz, epigrama despre primul milion este de apreciat cel puțin pentru faptul că a generat cîteva replici \"de milioane\".
Pe textul:
„Un secret de nepătruns" de Gârda Petru Ioan
0 suflu
ContextCa stil, trăim în multe moduri,
Dar, totuși, îngrădiți de coduri.
Impus la mulți aș vrea să fie
Și-un cod genetic... de prostie. (Ion Ruse)
\"Dar, totuși\" este pleonasm,
Nici poanta nu-i de reținut
Și nu s-ar fi făcut de basm,
De-ar fi tăcut...
Sper să îmi luați catrenul ca pe o șarjă amicală și nu ca pe o obrăznicie. \"Prostia\" e un subiect delicat, care, zic eu, nu ar trebui tratat la modul general, altfel riscați ori să fiți ignorat, ori să primiți o grămadă de bobîrnace. (hmmm... concluzia mi se potrivește și mie: \"de-aș fi tăcut...\")
Aveți alte epigrame mult mai reușite, poate renunțați la aceasta pînă cînd o mai \"dospiți\".
Dar, totuși, îngrădiți de coduri.
Impus la mulți aș vrea să fie
Și-un cod genetic... de prostie. (Ion Ruse)
\"Dar, totuși\" este pleonasm,
Nici poanta nu-i de reținut
Și nu s-ar fi făcut de basm,
De-ar fi tăcut...
Sper să îmi luați catrenul ca pe o șarjă amicală și nu ca pe o obrăznicie. \"Prostia\" e un subiect delicat, care, zic eu, nu ar trebui tratat la modul general, altfel riscați ori să fiți ignorat, ori să primiți o grămadă de bobîrnace. (hmmm... concluzia mi se potrivește și mie: \"de-aș fi tăcut...\")
Aveți alte epigrame mult mai reușite, poate renunțați la aceasta pînă cînd o mai \"dospiți\".
Pe textul:
„Unui primar anume" de Ruse Ion
0 suflu
ContextEu doar întreb, nu-i un reproș,
(Ștind că risc să-mi faci cucuiu\')
De ce te dai în vers cocoș,
Cînd toți te știu că ești doar PUI... U?
(Ștind că risc să-mi faci cucuiu\')
De ce te dai în vers cocoș,
Cînd toți te știu că ești doar PUI... U?
Pe textul:
„Coduri" de Ioan Marinescu-Puiu
0 suflu
Context... dar eu cred că nu se mai drege:
Pun smîntînă, carne macră,
Trec pe fierbere rapidă,
Dar degeaba, ciorba-i acră
Însă prea puțin... acidă!
Pun smîntînă, carne macră,
Trec pe fierbere rapidă,
Dar degeaba, ciorba-i acră
Însă prea puțin... acidă!
Pe textul:
„Bucătarii ciorbei PSD-iste" de Laurentiu Ghita
0 suflu
ContextAi dreptate, tehnologia mai trebuie să evolueze:
Păcat că n-au fost inventate
Mașini să numere frecvența
Silabelor accentuate...
Să prinzi și tu în vers cadența!
Păcat că n-au fost inventate
Mașini să numere frecvența
Silabelor accentuate...
Să prinzi și tu în vers cadența!
Pe textul:
„Tehnologie neperformantă" de florian abel
0 suflu
ContextAm, ca bucătar, lacune;
Totuși, o să-ți spun o vorbă:
Tu scrii epigrame bune
Însă asta e cam... ciorbă.
Totuși, o să-ți spun o vorbă:
Tu scrii epigrame bune
Însă asta e cam... ciorbă.
Pe textul:
„Bucătarii ciorbei PSD-iste" de Laurentiu Ghita
0 suflu
ContextEu nu ți-o spun cu dușmănie,
Dar cred că poanta ți-e cam seacă:
Normal că ești în comă, dacă
Tu ai intrat în AGONIE.
(Și nu știu de mai scapi, mon cher,
Cu viață din ATELIER.)
Dar cred că poanta ți-e cam seacă:
Normal că ești în comă, dacă
Tu ai intrat în AGONIE.
(Și nu știu de mai scapi, mon cher,
Cu viață din ATELIER.)
Pe textul:
„Precizare" de Ioan Marinescu-Puiu
0 suflu
ContextDin punct de vedere strict tehnic, excelenta răstălmăcirea zicalei. Dacă nu o fi preluată din vreun banc, atunci e o găselniță beton.
Pe de altă parte, deși sunt fan \"Rotaru\", eu (ca și alți pudibonzi ca mine) mă simt deranjat de înjurătura de mamă din poantă iar cei care nu sunt pudibonzi ar trebui să fie deranjați de tautologia \"vaca, mama boului\".
Pe de altă parte, deși sunt fan \"Rotaru\", eu (ca și alți pudibonzi ca mine) mă simt deranjat de înjurătura de mamă din poantă iar cei care nu sunt pudibonzi ar trebui să fie deranjați de tautologia \"vaca, mama boului\".
Pe textul:
„Interpretare" de Florin Rotaru
0 suflu
ContextBa sunt invidios, să știi! Păi
Ai noroc, a ta consoartă
Pe pipăite doar te ceartă...
A mea mă ceartă dac-o pipăi :(
Ai noroc, a ta consoartă
Pe pipăite doar te ceartă...
A mea mă ceartă dac-o pipăi :(
Pe textul:
„Nu e cazul să fiți invidioși" de Gârda Petru Ioan
0 suflu
ContextTu ai dreptate, evident e,
Sunt pe măsura lui Terente,
Promit să nu mă dau învins,
Că ambii suntem... greu de prins.
Sunt pe măsura lui Terente,
Promit să nu mă dau învins,
Că ambii suntem... greu de prins.
Pe textul:
„Antologia de catrene și epigrame" de Viorel Vrânceanu
0 suflu
ContextDane, văd că reușești să scapi de viziza la muzeul literaturii, dar crezi că poți scăpa de următorul?
Nu-i loc vacant prin calendar,
Toți suntem prinși cu treburi. Dar
Ne-om întîlni, cînd ne-o fi clipa,
Ca... exponate, la Antipa.
Nu-i loc vacant prin calendar,
Toți suntem prinși cu treburi. Dar
Ne-om întîlni, cînd ne-o fi clipa,
Ca... exponate, la Antipa.
Pe textul:
„Antologia de catrene și epigrame" de Viorel Vrânceanu
0 suflu
Context\"...
Insa lunile, se pare,
Au fost d-alea...selenare !\" (Valeriu Cercel)
Lunile sunt... selenare?
Nu e poantă, dar e bună,
Fi\'ndcă la organizare...
Toți părem picați din lună.
Insa lunile, se pare,
Au fost d-alea...selenare !\" (Valeriu Cercel)
Lunile sunt... selenare?
Nu e poantă, dar e bună,
Fi\'ndcă la organizare...
Toți părem picați din lună.
Pe textul:
„Antologia de catrene și epigrame" de Viorel Vrânceanu
0 suflu
Context\"A-nviat Bitterul!!\", zici tu...
Citesc mesajul tău mirat
Și nu-nțeleg ce vrea să fie,
De ce îmi spui c-am înviat,
Cînd am intrat în AGONIE?!
(Nu, nu intenționez să revin. Urmare a mailului tău în care anunțai mutarea lansarii la muzeu, poanta m-a pocnit așa de tare că nu am putut să-i rezist și să n-o public. Totuși, nu voi recidiva decît, poate, prin ceva replici. E mult prea umilitor să o iau iar de la început și să aștept să mă cenzureze unii).
Citesc mesajul tău mirat
Și nu-nțeleg ce vrea să fie,
De ce îmi spui c-am înviat,
Cînd am intrat în AGONIE?!
(Nu, nu intenționez să revin. Urmare a mailului tău în care anunțai mutarea lansarii la muzeu, poanta m-a pocnit așa de tare că nu am putut să-i rezist și să n-o public. Totuși, nu voi recidiva decît, poate, prin ceva replici. E mult prea umilitor să o iau iar de la început și să aștept să mă cenzureze unii).
Pe textul:
„Antologia de catrene și epigrame" de Viorel Vrânceanu
0 suflu
ContextDane, eu zic că merită să transpiri pentru a scoate ceva de valoare așa că îți urez cît mai multă sudoare :)
Cît despre catrenul meu de mai sus, eu aș fi vrut să fie un excercițiu exemplificator. Știu că l-am scris amatoristic (am zis că e doar un simplu comentariu, așa că mi-am permis să las un \"mai\" de umplutură precum și cele trei \"și-uri\" din versul patru care sună ca dracu\'), totuși îmi permit să zic - lipsit de modestie - că e un pas înainte. Motivul, după părerea mea, stă în faptul că ambele forme ale \"diamantelor\" pot crea o poantă de epigramă. Forma \"două amante\" sare în ochi dar mai este și forma într-un cuvînt, \"diamant\", care intră în antinomie cu \"strasuri\", creînd un personaj harpagon cu soția dar darnic cu sine.
Acest dublu sens mi s-a părut că lipsește în epigrama ta, dacă \"reclamanta\" ar fi creat o poantă de sine stătătoare (poate este, dar eu din păcate nu o văd), așa cum crează \"amanta\", atunci nu s-ar mai fi simțit faptul că \"recl...\" nu e un cuvînt.
Cît despre catrenul meu de mai sus, eu aș fi vrut să fie un excercițiu exemplificator. Știu că l-am scris amatoristic (am zis că e doar un simplu comentariu, așa că mi-am permis să las un \"mai\" de umplutură precum și cele trei \"și-uri\" din versul patru care sună ca dracu\'), totuși îmi permit să zic - lipsit de modestie - că e un pas înainte. Motivul, după părerea mea, stă în faptul că ambele forme ale \"diamantelor\" pot crea o poantă de epigramă. Forma \"două amante\" sare în ochi dar mai este și forma într-un cuvînt, \"diamant\", care intră în antinomie cu \"strasuri\", creînd un personaj harpagon cu soția dar darnic cu sine.
Acest dublu sens mi s-a părut că lipsește în epigrama ta, dacă \"reclamanta\" ar fi creat o poantă de sine stătătoare (poate este, dar eu din păcate nu o văd), așa cum crează \"amanta\", atunci nu s-ar mai fi simțit faptul că \"recl...\" nu e un cuvînt.
Pe textul:
„Atracție sporită" de Dan Norea
0 suflu
ContextÎmi plac mai toate jocurile de cuvinte din epigramele tale, de data aceasta însă mi se pare că acel \"recl...\" fără înțeles scade din valoarea poantei.
Încerc și eu să-ți fiu epigon:
Într-un butic pierdu vreo două ceasuri
Cu două vînzătoare mai picante,
Să-i cumpere nevestei niște strasuri...
Pretext să-și ia și sieși di-amante.
Încerc și eu să-ți fiu epigon:
Într-un butic pierdu vreo două ceasuri
Cu două vînzătoare mai picante,
Să-i cumpere nevestei niște strasuri...
Pretext să-și ia și sieși di-amante.
Pe textul:
„Atracție sporită" de Dan Norea
0 suflu
Context