Poezie
NEW MAN
1 min lectură·
Mediu
NEW MAN
Se ivea dintr-o dată
Ca o lumină
În peșteră
Greu
Obosit
Aerul
Desfigurat de atâta întoarcere
Chinuia alveole flămânde
Privirea lipsea
Doar amintirea sub
Pleoape închise
Și totul era bine
Nici cum altfel
Și punct
Punctul de plecare
Ca definiție a sensului
Pierdut
Așteptări și speranțe
Nici măcar vise
Ucise urmele
Prin asfixiere
Depuneri decăzute
Din gânduri
Prea înalte
Erori
Peisajul social al cavernei
Contestat încontinuu
De epoci prost scrise
De arderi pe rug
Sacrificii intens mediatizate
Pentru oile nesupuse
Deci
Pașii lui se auzeau
La intrare
Dinainte de-a fi
Pipăind mâini rănite
De propriile oase
Decriptau centimetru cu centimetru
Cărarea
Acceptând toate ofertele
Reclamele propriilor deziluzii
Devenite ființe-contur
Desfrunzite
Noul om
Rămăsese desculț
La intrare
În sine
Refuzând
Restitutio in integrum
Închinarea la umbre
Se sfârșise de întuneric
002728
0