Poezie
doua trenuri
linie uitata
1 min lectură·
Mediu
Ca două trenuri, spre o gară, în care trenul nu oprește,
Cu felinare oarbe-n mână, pe șina veche , bâjbâim,
Cantonul, scufundat în vise, uitat de lume ca-ntr-un clește,
Ne ține-n geam o licărire, o lumânare-n țintirim.
Abia străluce o speranță, că doua trenuri laolaltă,
Se vor opri, în zvon de clopot, o adiere pe-nserat,
Pe drumul fierului, prea rece, pentru o noapte, într-o haltă,
Ca doi iubiți, uitați de lume(vreme), dorindu-și ultimul păcat.
Am să alerg pe lung de șine, în mână am să port o torță,
Ce pâlpâie la cap de drumuri, în calea mea, în calea ta,
Iubirea, vinovată fie, pentru un ultim \"da\", o forță
De înger, fie el chiar demon, ne-o ajuta, ne-o ajuta.
Ca doua jumătăti de noapte ne vom iubi în întuneric,
Eu, de cu seara la jumate, tu din jumate până-n zori,
Vom arde doruri netrăite într-un delir păgan și sferic,
Și-n ziuă, vom zbura spre stele, ca două umbre prin ninsori.
063.310
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- viorel gongu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 160
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
viorel gongu. “doua trenuri.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/viorel-gongu/poezie/13931442/doua-trenuriComentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
VGtintirim a fost ales , in locul cuvantului \"cimitir\" pentru ca, onomatopeic, atunci cand il pronunti soptit, eu \"vad\" o palpaire de speranta, poate in speranta invierii sau nemuririi dragostei mistuitoare.
0
COMinunat....uneori rămân tăcută după fiecare lectură....acum însă parcă m-aș juca puțin cu versurile d-vs:
Iubirea, vinovata fie, pentru un ultim \"da\", o forta
De inger, fie el chiar demon, ne-o ajuta, ne-o inventa,
Ca doua jumatati de noapte să ne iubim in intuneric,
Eu, de cu seara la jumate, tu din jumate pana-n zori,
Și-om arde-n doruri netraite intrun delir pagan si sferic,
De ce..pentru că această poveste nu ar trebui să se sfârșească...
Iubirea, vinovata fie, pentru un ultim \"da\", o forta
De inger, fie el chiar demon, ne-o ajuta, ne-o inventa,
Ca doua jumatati de noapte să ne iubim in intuneric,
Eu, de cu seara la jumate, tu din jumate pana-n zori,
Și-om arde-n doruri netraite intrun delir pagan si sferic,
De ce..pentru că această poveste nu ar trebui să se sfârșească...
0
SM Si nici nu o sa se sfarseasca,fiindca iubirea cu foc este singura care ne ramane...ne nastem goi si adormim cu sufletul plin de iubire care negresit se va desavarsi in Gradina lui Dumnezeu! De aceea nu moare niciodata speranta,pentru ca simte ca isi va gasi implinirea odata...candva...
0
VGDragă Liana, cineva spunea:\"și totuși...\" iar eu, cu modestie completey, se sfărșește. Ai spus corect\" nu ar trebui\".
0
VGLuana Maria, primește mulțumiri din pragul casei mele cu pereți de vise. Te mai aștept cu o dulceață de căpșuni din grădina mea.
0
\"Si-n ziua, vom zbura spre stele, ca doua umbre prin ninsori.\"
Asocierea cu trenurile îmi pare foarte reușită- veșnică așteptare... dar trec paralel, nu se pot întîlni pe aceleași cale. Dar dacă?...
Nu-mi place numai prezența cuvîntului \"țintirim\". (poate nu i-am înțeles menirea lui aici)