alt trandafir

Există, cu siguranță, nenumărate modalități de oglindire a inefabilului... Îmi place să cred (vreau să cred) că văd „tiparul”. The pattern. Ceea ce unește „Țipătul” lui Eduard Munch și „Duminica tristă” a lui Reszo Seress de „Lacul lebedelor” și „Anonimul venețian” .Singurătatea unui ultim trandafir. The neverending story.

Domnule Gongu, este un text fain care mă relaxează, o să vă trimit o piesă de contact pe care am numit-o: \"Simfonia verde a gâzelor și păsărelelor din Crânguri\",natură din care s-au inspirat și mari artiști în peisagistică.

Domnule Gongu, îmi place foarte mult acest poem al dumneavoastră și, dacă îmi dați voie, l-aș compara cu o cămăruță cu multe oglinzi, în care obiectul din mijlocul ei este văzut și analizat din diferite unghiuri.
M-a impresionat simbolistica, pe care ați utilizato,aici, trandafirul reprezentând suferință, nefericire și constrângere.

\"unt prins cu lanț de parc-aș fi cătușă
Ascunsă-ntr-un buchet de trandafiri\"

Cu stimă,

cătărău Alina

Mulțumesc de vizită și apreciere. Nu e lipsă de modestie dar când ești constrâns de poezia cu schemă fixă, care este aici o glossă, este foarte greu să torci firul liric fără să deranjeze reluările versurilor din strofa de început.Dacă ai să vrei să pătrunzi mai adânc în bucătăria mea citește comentariul meu de la _Caii din viața mea-chiar dacă sunt niște personale.