Viorel Gaita
Verificat@viorel-gaita
„zambeste acum, maine s-ar putea sa nu mai ai cu ce!”
M-am nascut intr-o zi de mai a anului 1964 cand ciresele rosii de mai tocmai dadeau in parg. Si de-atunci am ochii rosii (in fotografii). 1978-1982 Liceul I.L.Caragiale, Bucuresti. 1983-1989 Facultatea de Biologie, Geografie, Geologie, specializarea geofizica. 1991-2000 vanzator de iluzii la TVR (Veniti cu noi pe programul doi si…
PS: nu ma deranjat deloc interventii tale. Eu cred ca doi oameni cu simtul umorului nu se pot certa niciodata. Pot cel mult polemiza. Cand e vorba de dialog ai in mine un partener. Oricum subiectul e foarte vast si daca vei citi analiza lui Noica despre care sunt trasaturile poporului roman ce considera el ca au tras Romania inapoi poate ca vei intelege altfel demersul meu. Pentru ca iti spun si tie, n-am nevoie de succes facil (anchetele astea s-au bucurat la vremea respectiva de momentul lor de glorie, cand au avut cea mai mare audienta de seara dintre toate emisiunile posturile de televiziune concurente). M-am gandit destul de mult inainte de a incepe sa le postez. Stiam ca vor starni reactii pro si contra. Sunt pregatit. Dar hai sa incercam sa trecem un pic dincolo de suprafata oglinzii. Si tocmai pentru a contrabalansa si a-ti dovedi ca meteahna asta cu \"eu le stiu pe toate\" cu care vrea sa-si ascunda o ignoranta crasa nu este proprie omului obisnuit de pe strada, am sa public, in masura in care timpul imi va permite si seria de \"Dialoguri Politice\" in care i-am avut ca \"actori\" pe oamenii mari ai momentului.
La buna vedere Liviule.
Pe textul:
„Mitica 2 Farul din Alexandria" de Viorel Gaita
Sper, din toata inima, autorul acestei farse nu s-a gandit in momentul postarii, ca propune un act artistic. Fiindca nu e. Nu tinde si nu aspira. Dimpotriva, se afla la capatul celalalt, al chiciului, comercialului si al prostului gust. Un prost gust tipic al indivizilor lipsiti de simtul umorului , cei care mereu au dreptate indiferent de subiectul abordat, indiferent de felul abordarii. Indivizi care atunci cand te jicnesc si te injura sustin ca fac umor, indivizi care daca sunt luati putin \"la umor\" urla ca sunt discriminati, persecutati, batjocoriti, etc.
E plina de lumea de ei. De Gaite si Vioreli. \"
Nu ma mai obosesc sa raspund. N-are rost. N-am cui sa raspund. Povara unei copilarii nefericite apasa prea tare si a lasat prea mari sechele care transpar si in scris. DoDu nu e decat o manifestare a acestei personitati schizoide (prietenii stiu de ce) Doar doua mici precizari: niciodata nu m-am crezut mai mult decat un mediocru. Un mediocru care lupta sa-si depaseasca mediocritatea, genialule. Cat priveste partea cu afaceristul, aici chiar ca ma faci sa rad. Daca eram cat de cat afacerist, ramaneam in tara tuturor posibilitatilor, adica Romania de dupa Revolutie (nu te face ca nu intelegi la ce fel de posibilitati ma refer).
Pe textul:
„Mitica 2 Farul din Alexandria" de Viorel Gaita
Pe textul:
„Mitica 2 Farul din Alexandria" de Viorel Gaita
PS: nu-ti mai comentez catrenul ca nu vreau sa zici ca-ti raspund cu aceeasi moneda (lucru care de altfel ar fi neadevarat). Ii las pe cititori sa aprecieze daca ai sau nu simtul umorului.
Pe textul:
„Nasul lui Bufnilă" de Viorel Gaita
PS: versul \"De frica mea tremur criticii cei plini de fiere, \" poate semana confuzie in randul cititirilor. Tremur eu de frica mea, criticii cei plini de fiere treaba lor ce fac. Sau eu ii tremur pe critici ca pe o piftie? Si ar mai fi si altele, doar daca intr-adevar esti deschis spre dialog.
Pe textul:
„parodie hors concours" de liviu dascalu
Cu nasul tău lung de doi coți
zici cum că-n critică esti as.
Te-aș crede de n-aș ști că poți
vorbi din cănd in cand pe nas.
Pe textul:
„Nasul lui Bufnilă" de Viorel Gaita
Iar tie Liviule nu ti-ar strica sa mai pierzi un pic din aerul suficient si atoatestiutor cu care le judeci pe toate, fie ca sunt proze, poezii, catrene sau epigrame. Pana si tu ai limite.
PS: si eu pot considera critica ta \"constructiva\" drept un rateu. De unde pana unde \"barbat\" nu rimeaza cu \"pat\"? Si chiar daca ar fi zis Sorin gogomania asta, tu n-ai incredere in urechea ta muzicala? Ce zici, Liviule, \"bat\" rimeaza cu \"pat\" au ba?, Dar cu \"sat\"? Ce zici de \"mat\"? Dar de \"ratat\"?
Te-am salutat!
Pe textul:
„Nasul lui Bufnilă" de Viorel Gaita
gol precum o rodie,
eu pe soț l-am intrebat:
\"N-ai mai văzut molie?\"
Pe textul:
„Unui sot incornorat" de valeria tamas
Pe textul:
„Concurs de parodii - tema si regulament" de Rada Marin
Pe textul:
„Concurs de parodii - tema si regulament" de Rada Marin
Nici nu mai stiu cum mai arati,demult
Oh,Elli,Elli,lama saabtani
De cind nu te mai stiu la mine-n gind
Banii lui Iuda-mi cumpara grijanii
se poate evita foarte usor prin introducerea lui \"am\" in strofa a patra
De cind nu te mai am la mine-n gind
Banii lui Iuda-mi cumpara grijanii
In ceea ce priveste repetitia lui \"intreb\" din strofa a cincea, poate fi evitata elegant prin folosirea lui \"gandesc\", chiar daca vine imediat dupa \"razgandit\", parca nu strica muzicalitatea:
De-aceea ma intreb, te-ai razgindit?
Ma tot gandesc ca te-ai intors acasa
si m-ai uitat aici printre tilhari
Cu pinea si cu vinul de pe masa.
sau si mai bine:
De-aceea ma intreb,te-ai razgindit?
Si tot imi spun ca te-ai intors acasa
Uitandu-ma aici printre tilhari
Cu pinea si cu vinul de pe masa.
Ti-am corectat poezia cu mare placere, ca si cum eu as fi scris-o.
Incearca sa introduci un spatiu dupa virgula, nu pentru ca \"asa trebuie\" ci pentru \"aerisire\".
In rest numai bine!
Pe textul:
„Ultima rugaciune a lui Isus" de LUMINITA SOARE
Pe textul:
„Concurs de parodii - tema si regulament" de Rada Marin
PS1: sa inteleg ca poza pe care o pui la bataie e o poza de-a ta de cand faceai nuduri?(perioada Madona, inainte de `Like a virgin`) Nu de alta, da sa stim si noi pentru ce ne batem. oricum trebuie sa gasesti un stimulent pe masura si pentru partea feminina. Ma refer la poza. Hai ca iar am tuse groase!
PS2: si daca tot e vorba de concurs poate ar fi bine sa precizezi ce se intelege prin parodierea unei poezii, prin cateva exemple (Marin Sorescu are in volumul sau de debut o serie de parodii). Parodia trebuie sa respecte metrica poeziei pe care o parodiaza, sau e destul sa parodiezi ideea, atmosfera poeziei? Si pentru concurs, parodia trebuie sa aiba acelasi numar de strofe ca si originalul?
PS3: si daca aveai vreun dubiu si-ai lansat concursul asta pentru ca ai vrut sa ai o certitudine: ei bine da! Sunt tanar, Doamna Rada!
Pe textul:
„Concurs de parodii - tema si regulament" de Rada Marin
Pe textul:
„Nastase si cu Iliescu sunt mai tari ca Grigorescu" de Viorel Gaita
Nu-mi este teama, că-i robust
De-un lucru sunt ingrijorat:
Că fuse patul lui Pro-cust.
N-am stiut cum sa marchez altfel accentul pe a doua silaba a lui Procust.
Pe textul:
„Unei colege de facultate" de Sorin Olariu
Menestrelul psihopat,
Pe nimeni n-a mai surprins
Că a lins... unde-a scuipat.
Pe textul:
„unui poet de curte" de dumitru cioaca-genuneanu
In ceea ce priveste incercarile tale, Stefana, de a scrie epigrame, le privesc cu ingaduinta si cu un zambet mijit in coltul gurii si-ti zic da-i inainte. Deocamdata esti la nivelul in care vrei sa comunici foarte multe in patru propozitii. Si acum o remarca, zic eu interesanta: fara sa fie marcata cu vreo steluta, epigrama de mai sus a trecut cu usurinta peste suta de cititori in doar cateva zile. Poate si datorita polemicii iscate. In orice caz, daca aceeasi cititori au aruncat apoi o geana macar \"Feet-Back\"-ului de Stefana Daos, inseamna ca scopul epigramei a fost atins.
Despre bascalia la romani, cu alta ocazie, ca asta-i subiect de doctorat.
Pe textul:
„Poeta sandviș" de Viorel Gaita
Zic dirijorul si orchestra
Ca am nevoie de repaos,
Din jale s-antrupat Electra,
Din epigrame, doamna Daos.
Pe textul:
„Poeta sandviș" de Viorel Gaita
Pe textul:
„Poeta sandviș" de Viorel Gaita
Pe textul:
„Poeta sandviș" de Viorel Gaita
