Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

teama

1 min lectură·
Mediu
Și luăm lumina, dar uităm s-o dăm,
Chiar de ulciorul este plin de stele .
Sau, ne e teamă sa n-o bea în treacăt,
Un însetat de taine efemere.
Și suntem zei și poate neputință,
În unda strălucirii din adânc.
Dăm viața, pe o clipă fără nume,
Și ne-nchinăm la dorul de cuvânt.
Și de-am să fur o clipă veșniciei
Ca un tâlhar la margine de drum,
Tot teama mă va-ntoarce tremurând.
În dor de dor, peste dorința vie.
023.178
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
79
Citire
1 min
Versuri
12
Actualizat

Cum sa citezi

VIOLETA STIKA. “teama.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/violeta-stika/poezie/1737152/teama

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@fluerasu-petreFPFluerașu Petre
Violeta, sunt cateva idei interesante.

dar ai grija la rima, ca strica tot poemul. Mai bine scoate-o daca nu reusesti sa o pastrezi pe tot parcursul versurilor.

Oricum, ca fond ideatic, e interesant.

petre
0
@fluerasu-petreFPFluerașu Petre
Violeta, pentru ca m-ai intrebat ce rima, iata:

stele - efemere

adanc - cuvant - rima fonetica

vesniciei - vie - rima imperfecta, dar tot rima, acelasi grup de vocale, inversate insa.


deci iata.

nu vreau sa fiu rau, insa strica ritmul

petre

0