Poezie
Chipul ploii
1 min lectură·
Mediu
Copilă și bună și rea
și neprihănită și aprigă,
în agonie uneori,
ai pleoapele despuiate de vise...
Frumusețea ta neîndoielnică
alunecă prin aer
urlănd neliniștea ce-ți curge prin gând.
Cu îmbrațișări sălbatice,
feciorelnice,
mâinile tale răcoroase sugrumă depărtările.
Invidiez statutul tău temporar
de prințesă ce-și poartă noblețea
prin castelele fără nume;
de țărancă plămădind ogoarele
cu gust de pâine aburindă;
de măicuță uneori ce împletește smerită
rugăciunea cu o lacrimă vie, vibrândă;
de citadină ades,
fericită să-și târâie eleganța umbrei,
pe ciment ,sau pe zgură.
Alteori iei din greșeală,
forma trupului meu.
Locuiește-mă de vrei
și ploaie de cuvinte voi fi
umezind pănă la nerv
un vers fără rimă.
042.713
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 109
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Vieriu Despina Mihaela. “Chipul ploii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vieriu-despina-mihaela/poezie/13899220/chipul-ploiiComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Ploaia e când copila,când prințesa, când țăranca ce pâinea plămădește...și ele-și târâie eleganța umbrei.E sensibilitate, expresivitate dar eu aș schimba finalul- cum? încă nu știu...
0
Va multumesc Doamna Profesoara ( folosesc majuscule pentru ca eu mi-am iubit, admirat si respectat profesorii enorm). Am scris aceasta poezie in trei variante. Voi scrie doar finalul celorlalte doua:
Ploua-ma de vrei,
dar fie-ti stropul, dalta!
Coipleste adanc!
pana ce-mi tisnesc in aer
toate cuvintele.
Ploua-ma de vrei
si nu-mi voi recunoaste durerea
umezirii pana la nerv.
Mi-ar face o deosebita placere sa o incheiati dumneavoastra.
Ploua-ma de vrei,
dar fie-ti stropul, dalta!
Coipleste adanc!
pana ce-mi tisnesc in aer
toate cuvintele.
Ploua-ma de vrei
si nu-mi voi recunoaste durerea
umezirii pana la nerv.
Mi-ar face o deosebita placere sa o incheiati dumneavoastra.
0
Încerc ....locuiește-mă
plouă-mă
de vrei
iar stropul
să-ți fie dalta
ce îmi cioplește cuvintele
pe care eu încerc
acum să le rostesc.
plouă-mă
de vrei
iar stropul
să-ți fie dalta
ce îmi cioplește cuvintele
pe care eu încerc
acum să le rostesc.
0
Imi place finalul pe care il propuneti. Va multumesc si va mai astept sa cioplim impreuna cuvinte. Cu mult drag si infinit respect Mihaela.
0
