Poezii

De gândirea-mi prea rațională, vinovat e Aristotel, sau poate Descartes. Pe Newton nu-l inculp, el s-a născut mai târziu, iar structura mea era deja formată. Iată izvorul ce-mi curge,

VMVieriu Despina Mihaela

0

0

La vie c\'est la mort! îndreptățită sunt să simt că spectacolul lumii îl port prin venele cu germeni de mit. Eros - fântâna creatoare, polul cu susur sublim. Thanatos - palparea morții

VMVieriu Despina Mihaela

0

2

Gândul cel negru e pus la muiat de cu seară. Șansa creierului de a se elibera de nopțile prea întunecoase, zace în mașina de spălat și partial in cuvântul \"electric\".

VMVieriu Despina Mihaela

0

0

Te iubesc ca pe o lacrimă, ce lunecă firavă și străvezie din fericire, pe obrajii tăi fierbinți. Te iubesc ca pe o pasăre ce-și are zborul în sufletul meu. Te iubesc ca pe un frumos vers

VMVieriu Despina Mihaela

0

0

Nu știu de ce, dar cred ca toate poveștile frumoase încep în noiembrie, dupa o ploaie rece. Dacă te-a adus toamna târzie sau ploaia, nici nu mai contează... Important e că ai ajuns la

VMVieriu Despina Mihaela

0

1

E cineva în jurul meu care mă doare Și-mi smulge umbra din țâțâni; E ultimul veșmânt ce un alt soare mi l-a furat și m-a lăsat... străin. Îmi este mersul putredul descânt ce m-anrobit pe veci,

VMVieriu Despina Mihaela

0

0

Copilă și bună și rea și neprihănită și aprigă, în agonie uneori, ai pleoapele despuiate de vise... Frumusețea ta neîndoielnică alunecă prin aer urlănd neliniștea ce-ți curge prin gând. Cu

VMVieriu Despina Mihaela

0

4

Timpul și-a nins clipele cele mai albe și mai blânde peste noul tău anotimp... Ești atât de frumoasă în păr și în suflet încât, tinerațea ta se-ntrece cu-a mea! Pentru tine voi măsura

VMVieriu Despina Mihaela

0

3

Să fiu cumpăna fântânii ce umple căușul cuvintelor cu răcoarea adâncului! Sa fiu zbor tangent pe-albastrul sacru al icoanelor plângătoare! Să fiu ochiul înțeleptului spre

VMVieriu Despina Mihaela

0

2

Lutieri pricepuți scobesc ochiului, vioară De baladă e plină privirea pădure acum. ÞâȘnesc mugurie de iriși din pământul retinei; dau ierbile genei năvală-n lumină si cu lauri de

VMVieriu Despina Mihaela

0

0

Soarele și-a rupt piciorul în adâncul ochilor noștri. Zilnic ne scaldam in lacrimi și ne ruginește mersul Zilnic fântânile cad din ochii noștri spărgând (fără voia lor) curcubeul așezat ca

VMVieriu Despina Mihaela

0

0

Chiar dacă ochii noștri nu s-au plimbat braț la braț si nu au admirat impreună lacrima copacilor... Chiar dacă tu,sau eu n-am ingenunchiar niciodată în fața răsăritului... Noi

VMVieriu Despina Mihaela

0

4

Să am Doamne puterea să-mi scriu pe suflet tot soarele inchegat și umbra sa fluidă. Nu caut sintagme parfumate căci știu: durerea nu țipă prin carne, ci prin ochi, iar

VMVieriu Despina Mihaela

0

1

Uneori nici nu-ti dai seama cat de repede vin zilele acelea cu nume de \"maine\", cand pipai trecerea anotimpurilor si simti cum drumul lor te strabate, troienind de o parte si

VMVieriu Despina Mihaela

0

2

Ferește-mă DOAMNE de timpul care mă răsplătește cu înțelepciune! Mai bina lasă-mă așa cum sunt căci e-atat de bine să fii un om printre oameni! Ce sa fac eu cu o intelepciune

VMVieriu Despina Mihaela

0

0