Mă ofer monedă de schimb.
Cumpărați cu mine fâșii de timp iluzoriu.
Nu și pâine.
Doar clipe de acum și aici care nu duc nicăieri.
Și poate vă e foame.
Cumpărați-vă revenirea pe linia de
Am pierdut noțiunea timpului,
a visului, a fericirii.
E ceva ce-mi scapă.
Se scurge precum firele de nisip auriu, fierbinte
printre degetele subțiri,
nepăsătoare.
Se risipește în noapte ca
Mi-a rămas scrisul
De pe vremea când îți visam iubirea.
Nici nu speram să mă iubești,
Doar te știam alesul.
Mi-a rămas scrisul
Să scormonească adânc depărtarea,
Dreptele paralele
Și
Transparența clipelor din ochii tăi
Imaginează un desen în mișcare
Translucid, fluid,
Un film de vibrații și gesturi tainice
Umbre proiectate pe brațele albe
Pe obrajii subțiri de nesomn
Pe
Știam să te iubesc frumos
Ca-n cumpăna apelor
Unduind mângâieri
Scriam poezii de dragoste
Și agățam de cer curcubee
Promisiuni de nemurire
Sărutam ochii de dinlăuntru
Păstrând infinitul
Mă îmbăt în fiecare dimineață
cu soarele acesta magic
care izvorăște din ochii tăi fermecați...
Mă îndrept spre porțile luminii
și aștept mâna ta lipită de palma mea...
Străbat distanța dintre
Împodobește-mă cu lumină
ca pe o zeiță străveche, la care visezi de 1000 de ani
și în noaptea care urmează...iubește-mă
strivind toate imposibilitățile
renaște-mă din iubirea ta pentru încă 1000
Cum sa-ti topesc lumina pe trup?
Cum sa-ti cant iarba
Si sa-ti simt ploaia?
Cum sa-ti tulbur adancul ascuns
In intunericul albastru de straniu?
Cum sa-ti imbratisez cu degete
Nu ai timp, nu am timp
Tu departe, eu departe
Stelele ne luminează
Pe tine sub ceruri
Pe mine sub ceruri.
Și aripi ne cresc
Sub streașina brațelor,
Ca să nu uităm cum e să zbori
Tu spre
Stinge-mi setea
Cu palma ta secretă,
Umezită cu rouă
De pe altă planetă.
Alină-mi durerea
Cu grija ta paternă,
Adusă din depărtări
De fericire eternă.
Mângâie-mi stelele
Vrăjite de
Cum mai ninge,
Cum mai plouă,
Cum e ceasul plin de rouă,
Cum e noaptea mai măreață
Mistuindu-se în ceață,
Cum mai plânge infinitul,
Albastrul și negăsitul
Cum mai plânge depărtarea
Și cum
Înfrântă lumină-ntre patimi și stele,
Mă strâng lângă tine să simt și să cuprind
Amurgul de tăcere-n adâncurile mele,
Zbor în înalturi și-aștept și mă mint.
Un viitor haotic îmi crește în
Ah, cotropește-mă cu prezența ta,
De zarzăr copt și de scânteie,
Fă-mă lumina iar!
Fă-mă din nou femeie!
Să-ți simt iubirea de floare-nflorită,
Mireasma dulce si nemaigăsită,
Sufletul meșter
Cuminte ca o vraja mi-ai inaltat fiinta
Sa ma lovesc cu capul de stele si sa tac.
Mi-ai rascolit abisul si cuviinta
Si m-ai lasat cu tine sa ma-mbrac.
Nebun ca o scanteie m-ai colorat in
De-as putea schimba
Noaptea asta in dimineata de dinainte-i,
De-as putea deschide ochii tai
Cu-al iubirii mugur de vis,
De-as putea sa-ti topesc
Disperarea, deznadejdea, regretul,
Mi-am murit mie insami,
De frig,
De departare,
De parasirea fiintei mele de lumina
In interiorul careia,
Inima-i,
Erai TU.
Eu te-am alungat,
Asa cum eu fugind
Am crezut
Ca pot
Fluturii zburda ca mieii pe pajisti
Si se rotesc in culori imposibile
Si voci imposibile se aud ca soapte, ca tipete
Si lumea se misca navalnic, in sus si in jos,
Cu gurile prinzandu-se in
In piatra ma transform
Incet, de nimeni vazut...
Admir marmura alba a bratelor,
Supletea picioarelor.
Trupul - roca fierbinte inca -
Nu mai simte nimic.
Ce arhitect maiastru
A
Te-as saruta ca la 16 ani,
Te-as iubi ca la 16 ani,
As uita toti anii care au trecut
Si m-as intoarce la 16 ani
Sa te dezmierd copilareste.
Sa nu stiu ce-i iubirea,
Dar sa o simt cu
Imi umpli sufletul de fericire
Si imi lingi ranile.
Ma descoperi printre copacii gri
In padurea verde,
Iar eu tremur in nestire...
Stiu ca fericirea
Ramane doar o clipa...
Apoi fuge,
Uite, vei sta in fata mea.
Ne vom auzi respirand: adanc si calm...albastru si verde.
Ochii vad intorsi spre noi insine.
Concentrare, gand ascutit, suspendare.
Si in pauza dintre secunda si
VI