Poezie

Am vrea...

1 min lectură·11 septembrie 2013

Mediu

Am vrea noi timpul să-l oprim, să mai repetăm un an,

Însă marea nu cunoaște loc de-al său să n-aibă val

Și-ntre trestiile de zahăr, vrea-vom noi să alergăm,

Însă vântul nu cunoaște să ne-nvețe să zburăm.

Și pe Soare se nasc pete și pe pâine – mucegai,

Însă Îngerul ce cade se întoarce tot în rai

Și chiar norii ce despică bolta cerului în două

Înmuia-vor iar pământul, se vor trece iar în rouă.

Nici mareea și nici Luna nu-și cunosc al lor destin,

Însă omul își cunoaște al său suflet mic, meschin

În zadar luăm în seamă valuri, valuri ce petrec

În bătaia lor doar pietre, care-n pulbere se trec

Să lăsăm în pace rana timpul s-o tămăduiască

Și durerea grea din suflet în trecut s-o prăbușească,

Când în pragul nostru cade tina vremurilor grele

Tu te spală de păcate și păzește-te de rele.

Nu vă temeți, tot ce moare, reapare dintre scrum,

Căci popasul este moartea în al vieții veșnic drum

Și din praful nou de stele se vor naște noi făclii,

Ce-or străluce-n întuneric cu lumină-n veșnicii.

00910

Victor Zosim. “Am vrea....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/victor-zosim/poezie/14035427/am-vrea

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.