Strânsă în mâinile mele predominant,
Îi cîntam odele zeilor nemuritori.
Ușor își mângîia umeda ei față,
Scamele din locul retras al corpului.
Copaci hidrofili creșteau pe maluri de aur
Al
Iarăși din suspin durerea încet să apară,
Pe veci lumina ochilor mei să dispară.
Acum,din al tău sîn bogat lapte să curgă
Prin văi și munți, raze solare să-l pătrundă.
Nu măiestria ta, doar