Poezie
PLOAEA
1 min lectură·
Mediu
Ploaia trist suspina afara
Sufletul ii plinge in lacrima
Intr-o primavara mirositoare
De blinde soptiri misterioase
A padurii enigma.
Florile lacrimeaza in cimpii
Cu picaturi de ploaie argintii
Murmura izvorul armonios
Ca cintecul ceresc luminos
In nopti pustii.
Cerul s-a ascuns dupa nouri
In taina ocianului de visari
In adincime sclipeste dorul
Unde din infinit apare idialul
Soarile cu aripi.
Gindul rataceste inspaimintat
La viitorul in mormint
Ploaie tu batrina cit n-ai fi
La crucea cea sura s-a vii
Cu un sarut sfint.
001.423
0
