Veronica Niculescu

Frumoasa, chiar numai jumatate in gluma, poezia ta, jucausa - tot numai pe jumatate. Mi-a placut mult si nu vreau sa o tai fisii in comentarii, sa ne uitam la ea din toate partile ca la un cadavru mutilat. Respira, e vie. Pun si eu o stea la armura, linga margele.

Felicitari gemene, pentru Adina si Liviu. Sa enumar meritele postarii unui astfel de articol? Sunt evidente. Multumim.

Si mie imi suna fals cele vesele, daca exista asa ceva. Cele exaltate, sa spunem mai bine. Tudor, multumesc.
Ma gindesc daca sa postez acea unica poveste despre frumusetea iubirii. Nu stiu daca ar fi bine, este de fapt o contra-poveste. As fi acuzata ca public chestii personale, probabil. Ma mai gindesc.
Acum ma legan intre stele... :) ca o rasfatata.

Si revin si eu la urs, sa dau prima stea din viata mea. Cu cea mai mare placere. Sa motivez asadar? Ca mi-a placut nu-i suficient? Ca mi-a placut mult?
Ca are idee, cap, coada, ritm, muzicalitate? Are de toate. Dar tot mai important ramine ca mi-a placut.

Liviu, din nou multumiri.
Exista o poveste a tuturor povestilor noastre. De acord?
Pe linga faptul ca fiecare se naste din farime de experiente personale.
Mi s-a reprosat la un moment dat ca in povestirile mele barbatul este prezentat prea monstruos :) Si am citit si recitit. Sau ca uneori sunt prea dura. Am analizat si m-am analizat. Esti \"dur\" numai daca esti sensibil. Vezi un om cum trosneste un ciine in cap. Scrii daca te impresioneaza. Scrii pentru ca te impresioneaza. Nu scrii pentru ca iti place.
Chinul...
Una din povestile de acolo este raspunsul la provocarea editorilor de a scrie despre dragoste. Mi-am dat seama atunci ca toate povestile mele erau triste. E nedrept intr-un fel ca numai ce e trist sa ramina asa, prins in cuvinte. De ce tot ce e frumos se pierde in urma? Mai vorbim... sunt multe de spus.
Iti multumesc si scuze ca am raspuns probabil mai mult decit trebuia. Uneori, pur si simplu se face loc pentru cite un raspuns.

Geta, incintata de trecerea ta pe aici. Marturisire: si eu \"m-am nascut\" inginer! :))) Astea erau vremurile. Bine ca ne nastem de fapt de mai multe ori, nu-i asa? Caci sunt sigura ca si tu ai luat-o de multe ori de la capat.
Cit despre faptul ca nu pare nimic fortat, ma bucur ca spui asta. Sunt convinsa ca si tu stii bine, din experienta ta, cita munca sta in spatele unor rinduri care se straduiesc sa para naturale. Iar si iar si iar de la capat.
Te salut cu drag,
Veronica

Liviu, iti multumesc, ca intre colegi de numar de revista. M-ai facut sa rosesc.

Excelent! Greoiul urs senin merita strins in brate sau pitit in haina, atit cit are loc!
Felicitari pentru ingerii de pe LiterNet! Ma bucur ori de cite ori regasesc acolo colegii de aici.

Pentru ca nu cred in eficienta disectiilor, iti voi spune ca mi-a placut mult. Tu scrii ceea ce simti, eu, cititorul, fac acelasi lucru.
N-as diseca nici ciinele, nici calul, nici ochiul.
Mi-a placut in special ideea intimplarii coridoarelor fara ochi.
Am vazut ca tema ochiului se repeta in poeziile tale.
Dar asta, din toate, mi-a mers la suflet cel mai tare.
Sper sa nu te superi daca spun ca mi s-a parut a fi o poezie desteapta. Poeziile nu sunt ca femeile, sa se intrebe de ce li s-a spus ca sunt destepte - oare nu sunt frumoase? :)
Multumesc.

Ei, asta inseamna cu adevarat sa te regasesti intr-un text! :)) Lucian, scuze pentru intirzierea raspunsului, abia acum am mai intrat aici. In rest, pe la McDon...
Multumesc de trecere.

Singura institutie care ne promite o protectie reala.
Mi-a placut mult. Si ca scrisoare pierduta.
E greu sa scrii despre moarte fara sa para fals pretentios. Ati reusit, mie mi-a cintat in ureche poezia aceasta. Si finalul, ca un inceput, rotunjeste foarte bine. Sau incepind se sfirseste. Ca un bilet dus/intors. Un joc de-a si cu moartea, aparent simplu, asa cum cred ca trebuie sa fie.

Tudor, multumesc pentru trecere. Ei, chiar scuze? :) De regula, versurile cintecelor chiar sunt superficiale si in loc sa ne impresioneze ne fac sa pufnim.
Ma bucur daca textul ti s-a mulat pe anumite concluzii personale.

Buna, Vasile,

Si eu incep prin a-mi cere scuze - sigur am fost prea suspicioasa. Iarna asta ne ingheata si trupurile si mintea uneori. :)

Sugestiile tale sunt binevenite, oricind e loc de mai multa fantezie. Povestirile mele insa sint menite sa ramina cu picioarele pe pamint. Cind vei avea putin timp si rabdare, daca iti face placere, te invit sa citesti \"Mesagerul\". Acolo am fost tentata de nenumarate ori sa intru in fantastic, spre final. Insa am considerat ca ar fi fost un compromis. Orice situatie reala se salveaza usor cu un artificiu din lumea fantastica. Am vrut insa sa creez ceva credibil, ceva posibil. Cam asta e scopul povestirilor mele. Asta incerc.

A avea 14 ani este delicios. Eu cind sunt suparata imi doresc sa am 5, asta mi se pare virsta ideala. Buba e ca eu credeam ca intrebarea ta e provocatoare. Mintea mea inghetata... Acum serios - nu imi plac acele filme. M-am uitat la o parte din \"Lord...\", fortata ca sa zic asa de cineva interesat de anumite efecte si care dorea sa afle de ce are atita succes. Nu pot sa zic ca sunt vreun fan, dimpotriva.

Ma intrebi de conflictul Mocanu/Sachelarie. Conflictele astea intre sportivi si antrenori sunt mereu in nuante de gri, nu pot fi in alb si negru. Un lucru bun inveti lucrind in presa: ca nu exista oameni total buni si nici total rai. N-am fost acolo, nu stim cine are dreptate, putem doar sa ascultam partile.

Ei, acum ne cunoastem mai bine.
Toate cele bune!

Vasile Teodorovici

\"A face povestire din stire\"?
Sa inteleg ca ai citit un mesaj din alta parte. Vorbeam despre povestile care exista in spatele unui eveniment si care pot fi tratate diferit in situatii diferite.
Daca te referi la Incest. Si ca daca stirile prezinta anumite date (cum este jurnalistic corect, date care uneori pot parea dure, seci, desi reporterul e posibil sa isi faca datoria bine), atunci intr-o creatie literara totul isi permite sa fie altfel tratat. Si vorbeam de faptul ca poti scrie despre anumite subiecte cu o libertate mult mai mare. Nicidecum sa faci povestire din stire.
E prea simplu sa ma lungesc in explicatii, mai ales ca nu stiu cu exactitate la ce te referi.
Inteleg insa un soi de agresivitate in mesajul tau si as vrea sa stiu de ce.

Cit despre \"Lord of the Rings\"? \"Star Wars\"? \"Veronica\", nu ma obosesc, nu am 14 ani.
Cauza agresivitatii, deci? Ne cunoastem? Fiindca mesajul tau vine de dincolo de textul postat aici.

Cu prietenie,
Veronica

Michel, am citit paginile tale si aici si la club...
Inainte de orice comentariu, vreau aici, exact la acest text si nu la altul, sa afirm categoric ca nu exista cititori mai ignari decit cei care dupa ce citesc intreaba autorul daca e adevarat ce a scris, si atunci cine e personajul x si cum au facut una ca asta sau ca ailalta. Absolut gretos.
Sa-l fi intrebat pe Nabokov o matusa curioasa daca nu cumbva Lolita e fetita vecinilor.
Moartea literaturii, moartea imaginatiei - curiozitatea celor care il trag de mineca pe autor.

Ar trebui sa fim crispati, sa nu scriem despre crime, despre violuri, despre incest, ca sa nu fim banuiti de ele? Ce stupid. Ca si cum ziarele si a lor realitate ar avea monopol. Crima/violul, hrana tabloidelor. In spatele lor, in cruda, cruda, cruda realitate, stau povesti care trebuie spuse altfel decit intr-o stire. Nu-i vorba despre asta in Incestul tau, dar am considerat ca e locul sa spun toate astea.

Acum ma bag si eu in vorba cu autorul. Mi-au placut paginile, as vrea sa stiu daca e un roman, daca e gata, care e \"chestia\".

Toate cele bune!

Un salut celui care posteaza poezii de Nick Cave.
Multumim, Bogdan.

Daniel - in plus, mesajul avea chiar el in buzunar un alt mesaj, care avea in buzunar un altul... papusi rusesti.
Multumesc pentru rabdare.
Am ajuns la concluzia ca am gresit postind episodic.

Foarte reusit eseul, multumim de plimbarea prin oras, ne-ai tinut cu ochii deschisi tot drumul. Sanatate micutului!

Cosmin, felicitari pentru aparitia din Dilema! Dilema veche, fireste.

Mihaela, m-a impresionat mult textul tau. Incerc sa ghicesc ce virsta ar putea avea autoarea, de parca asta ar trebui sa fie relevant in vreun fel.
E trist si foarte feminin. Sint curioasa ce parere au barbatii despre acest text incarcat de regrete si dorinte contradictorii.
Sa te felicit? Da!