cum totul e lasat in urma...
viciul meu nu mai esti tu.
timpul petrecut in sanatoriu,
m-a vindecat de tine.
am intrat cu tine,
am iesit doar eu.
si nu stiu
cand am pierdut amintirea ta.
si
nu mai pot cuprinde cerul,
nu mai poti cuprinde muntii,
si nu mai distingem
negrul de alb.
nu mai stiu ce esti tu
nici ce sunt eu
simt ca eu sunt tu
si tu esti eu.
fara repere,
fara tine
cand a plecat
a uitat in bucatarie
langa ibric
ochelarii.
ii placea intotdeauna
sa fumeze
fara sa-l apese nici o greutate.
baiatul cu ziarul
tragea cu ochiu\'
in timp ce strecura gafaind,
cand va spun,
nu ma intelegeti!
cand tip,
par nebuna!
da-ti-mi fiara!
soptit,
tipat,
oricum ati vrea sa ma auziti.
da-ti-mi fiara inapoi, va strig!
era in mine.
o simteam
cum se
niciodata nu vroia sa vorbeasca.
imi vorbea prin cantec,
prin dans,
prin tacere.
eu vorbeam prin cuvinte.
el vorbea prin suflet,
prin soare,
prin vant,
prin insasi existenta lui.
si
