Poezie
Vanturi din sud
1 min lectură·
Mediu
Vânturi din sud
Băteau vânturi din sud
între sălcii și aripi de pasăre;
se înfiora gerul prea crud
Aromele de mere coapte
gândeau parfumul de prin case
se întuneca; ajun de noapte
și de întâplare
a lumii dinainte
de întrebare.
Erau odată trei fire de floare,
o vară prăfuită
și-o iarnă oarecare
numai că vara a fugit rebelă,
iarna sordidă au mâncat-o corbii...
ședeau nebuni călare pe-o umbrelă.
Băteau vânturi din sud
suitoarela lună,
la granița dintre abstract și absurd.
001.138
0