Moartea lui Dumnezeu
Sunt Cel ce Sunt Glăsuia frenetic Stăpânul Atoate. Stingherită, de veacuri lumea urzește o moarte. O mână adulteră înjunghie pânza celestă. Transcendența împresură noaptea funestă cu
VCVASILE CHIRAO noapte cu Dumnezeu
I Amurgul se roșește Până devine negru pur, Tot universul bea din cupa morții, Iese furul la pândă, Bufnițele și liliecii Împânzesc văzduhul. Greieri poligloți, Piane cu picioarele
VCVASILE CHIRADreptul la teofagie
Greul spiritului E neîndurător cu umerii de carne, Pâine și timp. Nu-mi mai îngăduie gâtlejul, Nu mai e loc în ființă De mâncare sublunară. E țărână pretutindeni, Neant solidificat. Dați-mi o
VCVASILE CHIRAJocul eonilor
I Suferința din ospicii Revoluții, boli, războaie, Triste apusuri de imperii, Premature morți de genii Toate stau desfășurate Într-un cosmic joc de șah Mută îngerii monadici Judecăți și
VCVASILE CHIRADIALOGUL LUTULUI CU FIINTA
Atotputernice Stăpâne, 1. Iartă-mă că îndrăznesc să-Þi ispitesc nepătrunsul gândurilor, dar o fac cu dreptul celui care suferă. 2. Sunt un tânăr bolnav de SIDA, un mort umblător, neajutorat și
VCVASILE CHIRAHomo interrogans
I Lui Blaise Pascal Stăpâne, Tu, Cel ce domnești peste eoni, Cu ce Te-a vătămat coroana Supusului Tău? Dacă m-ai detronat, împrumută-mi Nimbul Să pot împărăți peste propriul abis! Ca
VCVASILE CHIRAPÃLTINIȘANA UPANIȘAD
(POEM RECITAT LA COMEMORAREA A 20 DE ANI DE LA TRECEREA IN ETERNITATE A FILOZOFULUI ROMAN CONSTANTIN NOICA, LA MORMANTUL DE LA SCHITUL PALTINIIS) I Sori de
VCVASILE CHIRA