Zăpada-i virgină sub cerul de-un gri plumburiu,
Cad fulgi sacadat, calculați c-o ecuație de gradul doi.
Urme s-așază în spate-mi, clape de pian,
Iar eu mă opresc! Nu voi fi eu complexul
Ce
Clape tinere alunecă
Pe pereții inimii
Vibrânde ascultând cum că
Roy Todd cântă calmul
În mijlocul furtunii.
Un fior rătăcit încălzește coșul pieptului,
Dar picioarele sunt reci...
Căci
Eu! -care-am crezut că nu voi avea niciodată
ceea ce-am îndrăznit să cer.
Eu! -care-am găsit, și tot nu mi-a venit să cred.
Eu! -un Toma ce schițează drame pe hârtie -
Același drum,
Același pod pe care trec
Spre același oraș
De 8 pe 8,
Ca o tablă de șah
Pe care nu sunt pion
Însă nu pot fi nici rege,
Ci doar nebun încercând
Să evadez din
Același pătrat
Amorf, ca Nietzsche cel răpus de propria durere;
Ca Dumnezeul ce tace de rușine,
Dar speră că totul are o ieșire
Cum noi sperăm că el știa de la-nceput.
Din haos va ieși mereu lumină
Căci
O țigară aprinsă ce luminează
Veranda părăsită-n noapte...
Atâtea case goale-n preajma mea
Răsună în ecouri,
Ca ciocuri de pahare pline.
Vin parcă înspre mine
Să nu mai fiu chiar
Parfum de damă,
Un cal ce tropăie în \'L\',
Amar tutun în bule de acid...
O-nvălmășeală de senzații anonime
Ce cad abstract sau poate prea banal
Pe-o masă de un rece argintiu.
Se dau gratis,
Foame de hrană și foame de vorbe,
Hrană de vorbe și foame de foame...
Scurse de pe geamuri clar-obscure,
De pe maini pătate și prea vinovate
Se-mperecheaza pe-asfaltul fierbinte și el de prea
Se-zvonise-n buletine
Că-n pădurile umbrite,
Din ținuturile-ntinse
Ale nobililor gali,
Se mai află o prințesă
Izgonită între ziduri \'nalte
Timp de mare-amar de ani.
Tânărul Mihai găsind de
Îți voi scrie un poem de \'La mulți ani!\'
Va fi cum nu e altul
Și nu pentru că e primul ce ți-l scriu.
Voi căuta cu greu cuvintele
Prin care să îți spun un simplu \'Te iubesc\',
E mult prea
O clipă ne-am alăturat
Fiind parcă, de neatins.
Am gravitat în jurul lor...
Îmbrățișați, sub ceru-ntins.
Am gustat din nou iubire
Fără să știm de viitor!
Fiecare, un bun actor,
Am fost
Cum să mișc nisipul
Când clepsidra-i diafană?
Prin ce încercări cumplite
Trebuie să trec
Pentru-a o face să apară?
Mi-ai spus zambind:
-Așteaptă trei!
Și-am așteptat avar momentul nostru
Trei