Poezie
Nemurirea
1 min lectură·
Mediu
Este oare Nemurirea,
Șansa de-a mai fii copil?
Mulți nu știu ce-i ,,aia,, mamă,
Pentru alții-i doar un chin.
Și e doar copilăria,
Vremea când avem puteri?
Iar apoi doar clipa morții
Ne mai scapă de dureri?
Ce e Doamne, Nemurirea?
Calea către infinit.
Sau e doar o amăgire,
Ca să credem în... nimic?
Nemurirea-i cântec Sacru
Îngânat de către Zei.
Fără cale de-a o-atinge,
Dacă nu ești printre Ei...
Printre cei care cu forță
Izvorâtă din neant,
Gândurile își transformă
într-un ,,Athos,, Veșnic, Sfânt.
013067
0
Dacă nu ești printre Ei...\"
Aici te inseli, noi chiar putem castiga nemurirea.. imi place sa cred ca stiu cum, dar nu am timp.. Dar nu e usor sa faci atatea sacrificii, asta doar pentru unii.. oricum o iei, totul se rezuma la prioritatile fiecaruia..
\"Gândurile își transformă
într-un ,,Athos,, Veșnic, Sfânt.\"
Cred ca stii ca gandurile fara fapte nu inseamna nimic.. pentru ceilalti.. tine de ceea ce faci pentru a putea transforma acel Vesnic, Sfant de care vorbesti, e ca si cum ai sinonimiza termenii \"a trebui\" cu \"a vrea\".