Poezie
Cândva,noi…
1 min lectură·
Mediu
Noi ne vom găsi, Poate-n altă viață, Când cerul n-o mai ști Să ne despartă-n ceață.
Când n-or mai fi hotare Între ce simțim și ce trăim, Când n-o să doară-atât de tare Tot ce n-am putut să fim.
Poate vom fi două stele Pe-același colț de infinit, Ce se privesc printre perdele, Deși nu s-au întâlnit.
Și poate-atunci, fără cuvinte, Mă vei privi ca și cândva, Iar tot ce-am îngropat în minte Va înflori sub urma ta.
Pân-atunci, rămâi departe, Un dor ce nu-l pot alunga, Un vis ce n-a avut o soartă, Dar nici sfârșit în inima mea.
Căci sunt iubiri ce nu se pierd, Doar învață să tacă-n noi, Se sting în lume, dar se-aprind În alte vieți, în alte ploi.
Iar dacă timpul ne dezleagă De tot ce azi ne-ar frânge-n doi, Să știi că undeva, în grabă, O parte din mine-a rămas la noi.
0028
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vanessa Loghin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 149
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 7
- Actualizat
Cum sa citezi
Vanessa Loghin. “Cândva,noi….” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vanessa-loghin/poezie/14205935/candvanoiComentarii (0)
Autentifică-te pentru a lăsa un comentariu.