Poezie
Depărtarea
1 min lectură·
Mediu
Ești departe, și totuși aproape,
În vise, în șoapte și-n noapte
Te simt, te chem și nu se poate,
Ești totuși aproape, așa de departe.
Aștept mereu, chiar pe-n serate,
O veste, o vorbă, cu multe șoapte
De dor, de iubire, de departe
Te aștept, te chem, dar nu se poate.
Te vreau mereu, ce clipă grea,
Ești așa departe, ca și o stea
Nu pot s-ajung, și de-aș vrea
E el, ești tu, nu-i seara mea.
Și timpul trece tot mai greu
Departe ești, aici sunt eu,
Iubesc, iubești, dar ce păcat
Iubirea, dorul, nu-i de îndurat.
Și trece clipa, ca un melc,
Aș vrea să zbor și să întrec
Un gând, ce merge către ea,
Acolo tu, și eu aici, iubirea mea.
Un singur lucru am în suflet,
Și gând curat, ce-i ca un cuget,
Va fi un mâine, și un noi
Ce va urma pentru amândoi.
001.822
0