Poezie
știi ceva?
1 min lectură·
Mediu
i-am mulțumit Bunului Dumnezeu
și pentru această dimineață
că m-a lăsat în grădina casei mele de pe deal
să mai privesc răsăritul soarelui
cu florile de nu mă uita
și regina nopții cu mirosul trupului tău
pe care nu-l voi ști niciodată
femeia mea dintr-un alt vis
ești atât de frumoasă cu zâmbetul din ochi
încât îmi este teamă
că te voi pierde înainte de a ști
cum este îmbrățișarea
trupului meu cu timpul tău
a coapselor ascunse sub o rochie largă
cu sânii ce-i desenează dorința
unui muritor în plutonul bărbaților ce vor mereu
femeia din vis cu priviri flămânde
din serile ce se termină înainte de a se aprinde
luminile de pe strada cu castani
unde ești mereu prezentă
iubita mea dintr-o pagină de carte
a ultimilor mei ani.
001.507
0