un fel de * efemerida ei de bancnotă...

ce te faci când îți strănută fluturii în burtă iritați de parfumul gros al fetei de la bar care-ți zâmbește ca un abțibild lipit șui pe un perete de care nu se reazemă nici măcar un tac de biliard? tu veniseși cu insectarul tatuat deja prezumtivei îndrăgostiri la-prima-vedere ce te faci când abțibildul mai și vorbește, are precise noțiuni de finanțe puse pe seama prezumtivilor tăi fluturi‚ te simte după cum îți scoți cămașa peste pantaloni mai ceri o bere, aprinzi de la țigara arsă, nefumată, o alta și le provoci fluturilor o tuse virilă și bonus un sughiț în timp ce frămânți între degete bancnota de cincizeci și nu pricepi de ce-s desenate pe ambele părți orice dar niciodată fluturi și nici sudoarea depusă-n jobul tău infect unde ești doar o altfel de versiune a fetei de la bar... ce lehamite, bancnota, desigur o părăsești pe tejghea și ieși cu sticla în mână, simți nevoia să-ți vomiți fluturii, evul și lipsa de perspectivă s-ajungă mutra ta desenată pe o hârtie de zece măcar, numai tu știi cât o muncești... și ce te faci dacă taman abțibildul acela-i nevastă-ta...