Poezie
Pocăință
1 min lectură·
Mediu
Ajungând ca și-un proscris,
(Că de asta eu sunt bun)
Fraților, chiar m-am decis :
Gura...pe șpriț n-o mai pun ;
Că satana m-a tentat
Cu un șprițuleț de vin,
De făcui mereu păcat,
Să mă ierte Ǎl divin (!)
Vorbe rele mi-au ieșit,
Iar prestigiul meu se pare
La un colț a fost știrbit,
De la prea multe pahare ;
Chiar și popa m-a luat,
Pe departe-așa la rost,
Auzise el prin sat
Că beau șprițuri și în post,
Așa că, nu fiți mirați
Când mă prinde noaptea-n sat,
Să mă tai și să mă bați,
Eu cu șprițu-am terminat,
Deaceea iar vă spun,
Ca umil și bun creștin,
Cât oi fi n-am să mai pun,
Nici un strop de apă-n vin !
Valeriu Cercel
063.517
0
rezemându-se în sapă,
că ești cârciumar cinstit
care pune vin în apă.