Poezie
Lipsurile...democratiei
satira
1 min lectură·
Mediu
Vecina-mi puse o-ntrebare,
Cam curioasă cum e ea,
Acum un ceas, referitoare
La ce se-ntâmplă-n curtea mea ;
Noi stăm afară din oraș
Și-avem și câteva găini
Și-un foarte tare, nărăvaș
Cocoș, de-i scoală pe vecini,
Dar ea, naivă se vedea,
(Școlită bine-n orice caz)
Însă idee nu avea,
Prilej să fac un pic de haz,
Așa că eu, i-am explicat
Despre cocoșul sus-numit,
Că-i communist și…înfocat,
Ce încă nu s-a convertit :
E roșu foc, deci la culoare,
Arată că-i ilegalist,
Iar după pintenii ce-i are,
Se vede clar că-i…stalinist,
De cum se scoală, pe-noptat,
El mi le “cântă” pe moțate,
De știu precis cin’ n-a ouat,
Că-i turnător de calitate,
Iar peste zi, de ciuf le ia,
Le calcă bine în picioare...
(Dar chiar atunci el performa
Actul acesta…cu ardoare!!!)
“Ce vremuri bune-au fost cândva !”
Zise vecina cu-n oftat,
“Când soțul meu și el…călca…
Acuma este…democrat !”
Valeriu Cercel
032.578
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Valeriu Cercel
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 152
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 33
- Actualizat
Cum sa citezi
Valeriu Cercel. “Lipsurile...democratiei.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/valeriu-cercel/poezie/145097/lipsurile-democratieiComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Am sa tin seama de comentariul tau. Iti multumesc. Este o mica povestioara, careia i-am dat rima, Despre accent, nu l-am pus eu ! Nu stiu cum a aparut?!
Tot binele, Valeriu
Tot binele, Valeriu
0
Am gasit de cuviinta sa-ti clarific ceva, ce cred ca-ti va fi de folos: faptul ca tie iti place sau nu o poezie, asta nu face dovada ca acea poezie e buna sau nu. Ca si vinurile, mancarurile si tot ce-i pe lumea asta. Noi scriem diferit, caci suntem diferiti. Daca-ti citesc lucrarile tale, eu nu voi putea spune ca sunt sau nu bune. Dar pot spune ca-s diferite.Asa cum scriu eu, este diferit de ceilalti, si daca as scrie pe gustul tau, poate ca ti-ar place, dar altora nu. In concluzie, as dori sa intelegi ca ceeace ne place sau nu, nu este o dovada ca este sau nu bun. Iar de ce spui tu, ca ma plang ca scrierile mele nu au recunoastere, te-nseli. Eu scriu de placere si nu pentru performanta sau stele.
Cu drag, Valeriu
Cu drag, Valeriu
0

De cum se scoalǎ, pe-noptat,
El mi le “cântǎ” pe moțate,
De știu précis cin’ n-a ouat,
Cǎ-i turnǎtor de calitate,
e \"rotunda\", fara cusur, restul sunt cam de umplutura. Dau exemplu numai strofa:
Dar ea, naivǎ se vedea,
(Școlitǎ bine-n orice caz)
Însǎ idée nu avea,
Prilej sǎ fac un pic de haz (!);
dar mai sunt si altele, tot de umplutura. La textul umoristic nu-l lasi pe cititor sa rasufle, il tii in poante tot timpul, altfel il pierzi pe parcurs.
De discutat, de asemenea, abundenta semnelor de mirare. Daca va rade cititorul, asta nu semnele de exclamare il vor determina (am sucit fraza ca sa evit cacofonia). Poantele cele mai bune sunt spuse de actori pe ton mucalit, neutru.
Nici idee n-am vazut jamais scris cu accent, pentru simplul motiv ca nu se poate pronunta altfel.
Pe ansamblu, revin, mai buna decat productiunile anterioare, de care te plangi ca nu au recunoasterea cuvenita.
cu urari de bine si mai ales foarte bine,
Calimero