Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Coasta lui Adam

Satira

2 min lectură·
Mediu
Coasta lui Adam
Când ai făcut femeia, Doamne,
Þi-a trebuit un pic de os
Și-n jurul lui, Divin Părinte,
Ai pus ce-n rai e mai frumos ;
Dar pentru o așa minune,
Ai vrut ca osul cu pricina,
De la Adam să-l iei, anume ,
Ca amândoi să fie una
Și-atnci, cu multă\'nțelepciune,
(Nimic nu faci întâmplător)
Tu ai gândit că ar fi bine
Să nu iei os de le picior,
Că se putea cumva ca Eva,
(Prima femeie, cea dintâi)
Să-l țină pe Adam, săracu\',
Întreaga viață sub călcâi,
Iar de la cap, feri-ne-ar sfinții,
Nu ai luat os, ca nu cumva,
Să\'nceapă după ziua nunții,
Pe bietu-Adam a-l domina,
Așa că, ai găsit că-i bine,
De la mijloc să-l iei, ca ea,
Egală cu Adam să fie,
Pe-acest Pământ de-a pururea
Și de sub braț, să luăm aminte !
Ca ea să fie protejată,
De lângă inima-i fiebinte,
Pe veci, ființa adorată.
............................
Trecut-au ani...și-a fost să fie,
Un înțelept și el, tot om,
Ce-a demonstrat cu gălăgie,
Că noi,
Am fi
Picați
Din pom.
C\'o fi așa (?!)...doar Domnu\' știe,
Dar sunt Adami cu pumnul tare,
Care, cu multă bărbăție
Își calcă Evele\'n picioare...
O fi cumva, coincidență ?
Simplu privind ce facem noi,
Apare această diferență :
Între divin
Și maimuțoi.
Valeriu Cercel
001.620
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
217
Citire
2 min
Versuri
47
Actualizat

Cum sa citezi

Valeriu Cercel. “Coasta lui Adam.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/valeriu-cercel/poezie/111008/coasta-lui-adam

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.