Poezie

Vraja nopții

1 min lectură·19 martie 2003

Mediu

Iubito,tu răsari în noapte

Ca luna albă sus pe cer,

Mă las vrăjit de-a tale șoapte

De aura ta de mister.

De-ai vrea sa-mi dărui numai mie

Al tău surâs fermecător,

M-aș darui cu totul ție

De azi și până am să mor.

Căci trupul tău ca și o vrajă

Spre el mă cheama neîncetat

Și pașii mei se-ndreaptă singuri

Pe drumul dulcelui păcat.

Ce buze roșii,dulci ca mierea

Obraji-ți sunt mere în pârg

Și sâni-ți albi ca spuma mării

M-atrag deși aș vrea să fug.

Pe gâtul tău dorm azalee,

Pe umeri roze albe-ți curg ,

Și sâni-ți albe orhidee

Grăbesc chiar soarele spre-amurg.

Și oare cum să nu iubești

Aceste mici grădini cerești,

Cum să nu le-asculți chemarea

Când întregu-ți trup ți-o spune

Noaptea ca pe-o rugăciune...

Dumnezeu ne-a dat iubire

Să trăim în fericire

Când tu poți să dăruiești,

Nu-i păcat să irosești?

022.991

valeria tamas. “Vraja nopții.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/valeria-tamas/poezie/39361/vraja-noptii

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

GN Gabriel Nita✓20 mar. 2003

Ma tem ca mi s-a parut slaba poezia. Hai sa luam numai repetitiile, de pilda... Si rugozitatile multora dintre versuri.

Mai e de lucru.

\"Ma las vrajit de-a tale\"...versuri
Ma tem ca poezia ta e tare frumoasa,daca avem puterea sa recunoastem.