Poezie
Tatălui meu...
Eu nu sunt decât întruparea unui cuvânt
1 min lectură·
Mediu
Eu nu sunt
decât
întruparea unui cuvânt.
Vremelnic om.
Cum aș putea să nu rămân
eu însămi
când sămânța mea
a fost de Mântuitor aleasă
și pusă în traista timpului
spre semănare și rodire.
Eu nu sunt
decât întruparea unui gând Ales
nu știu Doamne dacă vreodată
voi fi vrednică de alegerea ta
pe drum pășesc când drept când strâmb
uneori ridic ochii
alteori îi plec
uneori mă simt împovărată
alteori alerg
dar în clipele mele de lumină
îți mulțumesc Doamne
pentru toate bunele și relele
și ca și în clipa dintâi mă rog
să-mi fii mereu aproape.
Doamne, păstrează-ma în grijă
iartă-mă dacă nu am rodit îndeajuns
până la capătul drumului
nu mă lăsa,
ține-mă de mână,
de Tine Tatăl meu, fă-mă vrednică!
023128
0
Cu mulțumire, LIM.