Mediu
E ziua Invierii Domnului aproape
O asteptam cu mare-nfrigurare
E sarbatoarea ce-i cu rosu-n calendare
Si care vrea durerile sa-ngroape.
E clipa aceea cand sufletul iti plange
In inima mai simti cum se afunda spinul
Cum viata scoate-n fata tot veninul
Pacatului de-a fi majiti cu sange.
Am fost partasi cu totii la durere
Ne-am bucurat vazandu-l osandit
In chinurile lui simteam cu toti placere
Doar tu-l plangeai, pe fiul tau iubit.
Ne-ai dat atunci o lectie suprema
De ce esti tu in stare pentru noi
Prin moartea lui nedreapta insa demna
Credinta bun ogor gasitu-si-a in noi.
Cu pretul vietii lui noi am vazut cararea
Tu ne-ai aprins lumina-ntelepciunii
Dreptatea, barbatia, cumpatarea
Virtuti ce le doreai la baza lumii.
Credinta-n noi s-a retrezit la viata
Nadejdea de-a fi si noi izbaviti
Si dragostea, cu toata a ei dulceata
Vrem azi sa meritam sa fim iubiti.
In sfanta noapte ia-ne langa Tine
Pe fii tai ce ne-ai facut din huma
Sa fim alaturi la rau dar si la bine
Tu tine-ne aproape, ne iarta si ne-ndruma
014.944
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- valeria tamas
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 176
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
valeria tamas. “E ziua Invierii Domnului aproape.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/valeria-tamas/jurnal/176326/e-ziua-invierii-domnului-aproapeComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
O asteptam cu mare-nfrigurare
E sarbatoarea ce-i cu rosu-n calendare
Si care vrea durerile sa-ngroape.
E o bucurie sa vezi ca un literat are timp sa se opreasca macar o clipa pentru a privi spre ceea ce va sa se intample. A scris despre evenimentele biblice, Vasile Miltaru, care a prelucrat textele scripturistice asezandu-le frumos in versuri:
Așa mă leg, cu dor fierbinte,
Să-mi fie fapta și cuvântul
Și-așa ajută-mi, Doamne Sfinte,
Cum îmi voi ține legământul.
Vasile Voiculescu:
Iisus lupta cu soarta și nu primea paharul...
Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea îtruna.
Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul
Și-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna.
Poezia religioasă își are rădăcinile în cărțile sacre, prin prelucrarea din punct de vedere artistic a unor simboluri, evenimente, din care transpune sentimentul religios. Acest lucru se intimpla aici, in poezia : E ziua Invierii Domnului aproape
Transpui in poezie toate etapele dinaintea Invierii Domnului: osanda, veninul, spinul… intr-un cuvant patimile, apoi revii spre ceea ce a insemnat toate acestea:
Cu pretul vietii lui noi am vazut cararea
Tu ne-ai aprins lumina-ntelepciunii
Dreptatea, barbatia, cumpatarea
Virtuti ce le doreai la baza lumii.