Poezie
Luceafarul
1 min lectură·
Mediu
Sus, pe panza instelata
clipocind a adormire,
Palpaie un mic luceafar
Cu a lui nedumerire:
De ce eu? singur mereu,
Spune El ingandurat.
Nu-s frumos, nu-s luminos?
De tot sunt mereu uitat.
Ce oare s-ar intampla?
Intr-o seara sa nu vin,
Sa trezesc totul la viata
Cerul ca sa fie plin.
Am sa-ncerc o zi, sau doua,
Stelele sa vi le fur.
Sa nu mai fie lumina,
Pe cea bolta de azur.
Atunci va veti aminti,
Ca am fost si eu odata.
Clipa ce dadea semnal,
Pentru o noapte instelata.
001.840
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Valentin Paun
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 90
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Valentin Paun. “Luceafarul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/valentin-paun/poezie/13907552/luceafarulComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.