Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Rugaciune

1 min lectură·
Mediu
Intr-un imperiu incetosat
Adesea m-am trezit.
Priveam in sus cu ochii blanzi
Tu, nu m-ai auzit.
Si ca-ntr-o mare de idei,
Tu mi-ai comunicat:
Iubirea ce este dintru inceput
TU! Dumnezeu uitat.
Si-acum, incerc sa inteleg
Ce imi spuneai mereu.
Cum vocea Ta in capul meu
Rage ca un leu.
Si plec, incet, ca sa invat
Uitarii-a aminti,
Ca Tu esti Dumnezeul meu
Si altul n-ar mai fi.
O voce suna armonios
In capul meu cel mic.
E gandul, vorba de demult
Al Omului launtric.
Si-am stat ,si-am incercat mereu
Cuvatul sa-Ti invat.
Si-am reusit intr-un sfarsit
Batut insa de \"crivat\".
Si am aflat cat m-ai iubit,
Si cate ai facut.
Le cunosteau ai mei parinti,
Eu, nu am cunoscut.
Si totusi intr-un calm sfarsit,
Oh! Doamne am inteles,
Ca Tu pe toti ne iubeai
Fara nici un interes.
001.851
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
139
Citire
1 min
Versuri
32
Actualizat

Cum sa citezi

Valentin Paun. “Rugaciune.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/valentin-paun/poezie/13907231/rugaciune

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.