Poezie
Mă tem să mă gindesc la soare
1 min lectură·
Mediu
M-aș duce sa mă-ntind in iarbă
La umbra unui fag bătrîn,
Sa-mi spună cît timp a mea rană
O să mai doară. Pînă cînd?
La umbra lui să-mi caut vina
Dacă e vină a iubii,
Și poate că-mi v-a spune frunza
Cît timp mai am, pîna-i să-mi vii.
În iarbă sa îmi aflu leacul
Neliniștea din suflet s-o opresc,
Pe braț privind la cer sa îmi pun capul
Sperind că poate o secundă te zăresc.
Și de-ai să vii senină v-a fi ziua
Și flori în jur vor înflorii,
De na-i sa-mi vii se va pornii furtuna
In ochi-mi triști de ploaie și stihii.
Mi-e teamă să mă-ntind în iarbă
La umbra fagului bătrîn,
Mi-e frica că privind eu cerul
O ploaie să se-abată pe pămînt.
Și-n loc de soare și de stol de fluturi
În loc de tine alergînd spre noi,
Să nu ma înec în agonii și plînsuri
Sub fagul trist scăldat în ploi.
00852
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Valentin Pana
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 156
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat