Poezie
Vindeca-ma
1 min lectură·
Mediu
Noapte cade peste stresini
Cu amarul nins de dor,
Astrele pindesc la colturi
Iar eu mor incetisor.
Nu e nimeni prin ograda
Sa ma vada sa ma-ntrebe,
Numai ciini latra-n umbre
Si nu siu sa ma asculte.
Sint nebun si pling aiurea
Nu am noima sint distrus,
E un balamuc in mine
Si ma simt de nepatruns.
Zei stau si dorm,viseaza
Nu au timp de mine-acum,
Am o soarta ne-intreaga
Si o viata praf si scrum.
Sufletul mie aschii, franjuri
Doare si e tot mai greu,
Ma termina asteptarea
Numai ciinii latra-n hau.
Unde imi e vindecarea?
Unde umbla? De ce pleaca?
Sint cazut nu vad cararea
Si ea pleaca si tot pleaca.
Vino tu apare-mi iarasi
Fa-mi lumina pe la stresini,
Fugareste ciinii noptii
Si-nfloreste iar ciresii.
Adu-mi iarasi primavara
Reinvata-ma sa merg,
Spala-mi rana de pe suflet
Si iubeste-ma etern.
001.221
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Valentin Pana
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 142
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 32
- Actualizat