Poezie
Dezblînzirea
1 min lectură·
Mediu
Ce pot să spun acum, cînd, dintr-odată,
Mă năpădește clipa ce-a trecut,
Din nefăcutul ce s-ar fi putut,
Născînd o nouă clipă vinovată?
Și-aș vrea să spun că nu îmi este bine
Și-aș vrea să spun că nu îmi e nici rău,
Îmi bîntuie prin nervi stigmatul tău,
Mă năpădește clipa care vine
Îmi crește iarbă roșie sub pleoape
Și cornul lunii-mi încolțește-n os,
Rostul firesc parcă-i întors pe dos
Și drogul necesar nu e pe-aproape
Mai este vreme-n vreme de iluzii
Și timp mai este încă de-ndurat,
Se răzvrătește mortul despuiat,
Dramatic, parcă-și mișcă colțul buzii
Și nenăscute zări se destrupează,
Încrîncenate lumi îmbătrînesc,
Se mută-n bronz firescul nefiresc
Și descărnate cruci agonizează
Se toropește muntele-n cîmpie
Se-ntoarce vinu-n strugure buimac,
M-am dezblînzit, de-acuma pot să tac
Mai bem o bere, ce-o fi, o să fie.
023.735
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Valentin Mălăescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 137
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Valentin Mălăescu. “Dezblînzirea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/valentin-malaescu-0019676/poezie/195846/dezblinzireaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Nu prea am înțeles ultimul vers al strofei a doua. Cred că puteai reduce mesajul la 3-4 strofe. Și mai ai un \"că-co\" tot într-un vers final, dar cred că știi de asta.
0
A fost o greșeală de redactare la versul cu pricina (nu-mi explic cum a apărut), am corectat-o. Corectă observația și în privința cacofoniei, recunosc, nu am observat-o până acum. Acum sunt nițel grăbit și, pe moment, nu-mi vine o modificare în minte. Promit s-o dreg și pe aia mai târziu. În fine, e posibil să mă fi luat valu\' vorbelor \"ce din coadă au să sune\" și probabil că s-ar fi putut si într-o variantă mai concentrată. Deocamdată, asta e. Oricum, un sincer merci pentru observațiile, recunosc, pertinente.
Vali
Vali
0
