Poezie
Sezonul Iepurilor
1 min lectură·
Mediu
Sezonul Iepurilor
Îmi curățam armele
Privind bocancii plini de noroiul
Ce îl primisem cadou
Și visam că în curând voi porni
La vânătoare din nou.
Unicul Iepure ce-l vânasem
Fierbea grăbit în cazanul
Ce clocotea de furie.
Dintre frați,
Eram singurul ce visa
Să vâneze încă o dată
Iepuri în munții Carpați.
Deja distrat, alergam plin de entuziasm
Pe străzile cu asfaltul intens luminat
Din pădurea virgină
Armele grele țipau după moarte
Nimeni nu avea nici o vină!
"E sezonul Iepurilor,"
Mi-am rostit în barbă
Fără pic de rușine
Și fără să știu ce mai târziu am aflat
Că dacă primul apăs inocent pe trăgaci,
Eu cel dintâi voi cădea împușcat.
002087
0