Poezie
Uitare de sine
cînd toți te uită
1 min lectură·
Mediu
Uită-mă, mamă,
să pot pleca în lume
curat, fără de nume,
cu-ai mei de-o seamă.
ascultă-i cum mă cheamă!
Uită-mă, tată,
să pot găsi drumul
pe care-a mers nebunul
cu îngerii odată.
acum și eu sînt gata!
Uită-mă, frate,
să-mi pot începe calea
de la mormînt în vale
cu mîinile legate,
ducîndu-mi crucea-n spate!
Uită-mă, femeie,
să pot lăsa de-o parte
dorințele-mi toate,
că viața mi se-ncheie.
mai am doar o scînteie!
Uită-mă, copile,
să pot uita de mine
cînd ziua neagră vine
cu clipele umile,
cu orele febrile!
Uită-mă Doamne-odată!
să pot uita de Tine.
de-or vrea să ți se-nchine
genunchii: să nu poată,
de-or vrea cu-ntreaga gloată!
003055
0