Sfarsit de toamna
Sfarsit de toamna Doar strada mai asculta in asta toamna rece Cum trupu-ti putrezeste si inima iti tace Doar cerul mai priveste si te imbratiseaza Acum in ultim ceas c-apoi sa dormi in
Irefutabil
acum cand pietrele lasa umbre incinse pe asfalt , si miresele parasesc altarul cu mii de cioburi infipte in talpi- inimi sfaramate, cand poetii ajung sa-si violeze muzele, iar femeile isi mananca
Doliu larvar
ce suflet imbecil…se lamenteaza necontenit de cand larvele sunt in doliu. le-a murit apetitul atunci cand savurau de zor o parte din trupul meu... ma devorau pur si simlu pana cand au ajuns la
Moartea unui poet
Cunoscand frumusetea nemuririi, poetul si-a scris moartea-n versuri caci din nimic el a facut cuvantul, din cuvant poezie, iar din poezie si-a cladit intreaga existenta.
Un veac de nebunie
Noapte vesnica,somn fara de sfarsit, Viata fara de moarte in intuneric infinit Sa cautam lumina copii nebuni ai noptii Sa rascolim trecutul,sa ingropam prezentul Sa ne jucam cu moartea si sa
Cantecul inocentei
Refulata-n sarcofage , sta ea, cea neatinsa de mainile noastre murdare si neprivita de ochii nostri pacatosi... aceea ce-a refuzat sarutarile mediocre si atingerile ordinare... frumusete
Sfere de absenta
De pe cer am ales luna pe care am stins-o, Căci mă speria lumina sa. De pe fundal oceanului i-am cules o gaură neagră În care m-am scufundat, strângând luna cu putere la piept. Acum mă
Nunta calugarului
Calugarul isi toarna cianura-n pahar, Iar vinul se scurge prin vene. Caci Doamna cu Coasa amanta i-a fost, Candva,demult,intr-o vreme. Iubeste Moartea,mereu a iubit-o, Tradandu-si astfel
Doar atat
Timpul...doar o legenda ratacita pe cararile durerii Viata...doar o iluzie,pierduta in timpul uitat Moartea...doar o viata lipsita de glasul puterii Iubirea...doar o boala ce-aduce
Peisaj de toamna
Peisaj de toamna zile ciudate si tevi ruginite... decor mortuar intr-un peisaj banal de toamna, lemn putrezit sculptat neglijent in forma de cruci... moarte pretutindeni si miros de cadavru
Masacrul lebedelor
deschide-ti portile perceptiei! priveste! masacrul e-n plina desfasurare, iar tu un simplu spectator cuprins de teama si dezgust ai vrea sa plangi... e sange pretutindeni, iar penele plutesc
Durere...
Înger de ceară,tocmai de sus din zare Nu-ți frânge zborul in orele letale Căci tu,copil al morții, fluture alb al nopții Te scalzi în nepăsare. Și doare... Cu ochi de sticlă și lacrimi
O zi
Nu-i verde ziua,nici nu plouă, E trist. Căci oasele mi s-au zdrobit de așteptare, iar hainele mi-au putrezit Mă doare. Cafeaua s-a răcit și plânge-n timp ce se prelinge pe gâtul meu
Victima timpului
Sunt o ruină, Secată de gol,iar golul mă umple de moarte- Și simt cum mă sting, Ruină de dor,când tu pășești mai departe. Sunt o epavă, În gol scufundată și golul m-apasă ușor- Și-mi
Sfarsit sau inceput
Salas mizer al sufletelor toate, toti ingerii plecati deasupra noastra, Ingenuncheati pe sticla sfaramata, saruta rani murdare si-si plang destinul crunt. Au aripile frante,
