Poezie
trezeste-ma
1 min lectură·
Mediu
se zguduie timpul în mine bătrân
cu reci amuțiri, cu palme de vânt
de vânt astral, rupt și zdrobit mărunt
mă șuieră trăsnit al său suspin păgân.
mă ustură timpul de-alaltăieri
cu-aureola unui zâmbet frânt,
frânt în bucăți de spațiu strâmt,
care mă taie în perpetue căderi...
mă-ntorc întors să scap spre alt tărâm
dar gândul mi-este tot la miazănoapte
și mă învăluie aceleași șoapte
-șoapte-nghețate în pustiul spân.
pereți aprinși de marile tăceri
lumină vie pâlpâită-n soare,
mă zbat să ies din veacul care...
m-a prins cuprins în nicăieri.
tresar... și simt a tale coapse reci,
am revenit în noaptea mută,
coșmarul -viziune dispărută-
iar tu pierdută-n vise seci...
sunt treaz -dar mi-amintesc de timpul slut-
nu e coșmar, ci gând cărunt
ce zbate-n mine un noroi nesfânt
de frunză uscată-ntr-un sărut
trezeste-mă căci nu pot singur
și mă sufoacă gândul tulbur...
012.726
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- v
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 143
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
v. “trezeste-ma.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/v-0008278/poezie/73652/trezeste-maComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
bun venit in punct ro-ul poezesc!
0
