Poezie
\"Monotonie\"
din Ciclul \"Lui\" [2001]
1 min lectură·
Mediu
\"Monotonie\"
Lumânarea aprinsă pe naltele ruguri
Imită durerea sub crengi clorofile
Ce fierbe în sânge și-apoi în amurguri
Evită speranța prin aburi de zile;
Un foc ce îl arde până la muguri
Lumina îi mistuie cu calde suspine.
Evită speranța prin aburi de zile
Murind în tăcere în tinerii muguri;
Invață durerea sub crengi clorofile
Lumânarea aprinsă pe naltele ruguri.
Rămâne doar vântul ascuțit și aspru
Amețind cenușa cu o umbră rece
Ce aprinde jarul cu un cer albastru
Ocolind speranța care o să plece
Viața să transforme în ceară uscată
Imitand durerea sub crengi clorofile,
Triste ca o sevă dornică de apă,
Adorând speranța în aburi de zile…
(a se citi inițialele primelor cuvinte din versuri)
002398
0