\"Un ceas suna odata insa astazi nu-i...\"
“Un ceas suna odată însă astăzi nu-i…”[ “Un ceas suna odată însă astazi nu-i Când visez un drum de oase parfumat cu flori de crin; Un sicriu unde miroase a tămâie; și mă-nchin Unui glas urât de
\"In mine bate-un ceas ce ma-mbatraneste..\"
\"In mine bate-un ceas ce mă-mbătrânește...\" In mine bate-un ceas ce mă-mbătrânește Fiindcă timpul meu în urmă nu rămâne niciodată; Azi oglinda-n loc de chip doar o umbră îmi arată Si în
\"Traind mereu din fapte si din ecoul lor...\"
\"Trăind mereu din fapte și din ecoul lor...\" \"Trăind mereu din fapte și din ecoul lor Oamenii sunt vinovați pentru tot ce fac în viată; Când visez drumul de oase spre a morții
\"Lumina de luna\"
“Lumină de lună” “Ce tăcere e în lume! Ce mister, ce gând de pace… Intre paginile sale doar poetul poate tace Insă dintre cei ce-or scrie ale lumii fețe toate Va rămâne între pagini cine vrea
“Sonet: Cand in lumea mea…”
“Sonet: Când în lumea mea…” “Când în lumea mea noaptea este noapte Dar nu vreau ca ziua să îmi fie zi Mă întreb de astfel am să pot iubi Stele ce noroc cred că o să-mi poarte. Stele ce au
\"Afara-i anotimp necunoscut...\"
“Afară-i anotimp necunoscut…” “Afară-i anotimp necunoscut rupt din soare, rupt din lună și pe cap cu o cunună dintr-o piatră și din lut… Afară-i anotimp necunoscut rupt din ziuă, rupt din
\"A coborat Catharsis\"
“A coborât Catharsis…” “A coborât Catharsis din Ceruri având pe un umăr Spațiul și pe celălalt Timpul; iar între acestea dăinuia Cuvântul… Am fost legat întotdeauna cu lanțuri Oțelite și
\"Senzatii de toamna\"
“Senzații de toamnă” “Am auzit cântecul păsării colibri plecând în țările calde Am pipăit roua dimineții născută din plânsul florilor Am mirosit parfumul florilor căzute în eternitate Am
\"Tacerea infinitului\" tabloul 1
\"Soarele rotund și palid izvorăște-n depărtare Ca o amintire sfântă cu suflet născut în mare Ce-și aruncă-n lumea asta fără nume fără neamuri Dimineața-nvaluită într-o pânză grea de valuri. O
\"Tacerea infinitului\" tabloul 2
Un bătrân cu ochii tulburi cu-a lui haină roasă-n coate Iși păzește infinitul atingându-i tot și toate Cu privirea lui atentă, caldă și cuprinzătoare Ce pătrunde în misterul răsăritului de
\"Tacerea infinitului\" tabloul 3
O cărare șerpuită care urcă înspre munte Strălucește în lumina razelor calde, mărunte Si străbate multa vreme insula misterioasă Ajungând prea obosită într-o peșteră, acasă. O priveliște
\"Tacerea infinitului\" - tabloul 4
-Nimeni nu mă înțelege, deci tu nu mă înțelegi Căci ești singura persoană care tot mai crede-n legi; Ai crezut întreaga viață în porunci și-n Dumnezeu Dar să știi că de fac asta o să pierd
\"Tacerea infinitului\" - tabloul 5
Soarele rotund și palid se înneacă-n depărtare Si împrăștie lumina care nu se pierde-n mare Intr-o mie de nuanțe calde și nemuritoare - Orizontul plin de viață, orizont plin de
\"Glossa\"
\"Glossă\" \"Epigonii fug de moarte înălțând drapele albe De prin șanțuri găurite de gloanțe și focuri calde Ce le-alungă de pe suflet patima zilei de mâine Si o-ngroapă în morminte, în
\"Eu sunt mortul ce priveste\"
\"Eu sunt mortul ce privește\" \"Eu sunt mortul ce privește din al său sicriu de sticlă Iar lumina mă orbește, sufletul mi-e plin de frică; Nu am lacăt, nu am cheie;Nu-i fereastră, nu e
\"Timpul\"
\"Timpul\" \"Iar am aruncat clepsidra și-am împrăștiat nisipul Il adun nebun în palme și mă joc cum vreau cu timpul Fiindcă inima-i de sticlă să i-o sparg eu astfel pot Si să iau apoi
“Ceasul plange fara mine”
“Ceasul plange fara mine” \"Ceasul plânge fără mine și îmi cade la picioare Căci mă nasc cu amintirea că iubirea nu mai moare Dar așa cum nimeni astăzi nu cunoaște nemurirea Ce pot eu să fac
\"Monotonie\"
\"Monotonie\" Lumânarea aprinsă pe naltele ruguri Imită durerea sub crengi clorofile Ce fierbe în sânge și-apoi în amurguri Evită speranța prin aburi de zile; Un foc ce îl arde până la
\"Eternitate\"
\"Eternitate\" \"Vreau să suflu cu putere aer greu cu gust de vreme peste cartea prăfuită să-mi las dorul ca să vină, s-o citesc într-o lumină aurită. Vreau să mă renasc din soare ca
\"Toamna\"
\"Toamna\" \"A venit toamna pe lume Prinsă-n lanțuri ruginite; A venit din ploi și vânturi Si frunze îngălbenite. Toamna e un chin de piatră Care îmi deschide ochii Si-mi arată că o
\"Fiindca...\"
\"Fiindcă...\" \"...dar s-a stins și nu mai vine chiar de lumea îl așteaptă; Adevăr, Frumos și Bine către dânsul se îndreaptă. cerul este plin de stele dar mărunte și urâte fiindcă
\"Oda(în metru modern)
\"Odă(în metru modern) \"Plânge viața în sicrie fierbinți căutând lumina Paradisului.Aerul greu cu gust de crini tremura până în sufletul scândurilor. O dorință sfânta printre
\"Toamna inocenta\"
\"Toamnă inocentă\" \"Mi se scutură la picioare o ploaie fierbinte și deasă de greșeli și prostii inocente. Sufletu-mi de culegător le adună una câte una vărsându-le într-o mare de
\"Antiteza\"
\"Antiteză\" \"Cine vrea să plângă să-mi spună ceva frumos și voi râde cu el. Cine vrea să râdă să-mi spună ceva urât și voi plânge cu el. Cine vrea să moară să-mi spună ceva
\"Atemporal\"
\"Atemporal\" Singură mai ești, Singurătate întotdeauna învăluită într-o mantie de amintiri și regrete. Tristă mai ești, Tristețe niciodată învaluită într-o mantie de dorințe și
\"Lumina\"
\"Lumina\" In apa adâncă din mijlocul mărilor nu mai răsare Soarele ca înainte... In stâncile înalte din mijlocul munților nu mai răsare Luna ca înainte... In aerul întins din
