Poezie
Utopia unui demon
1 min lectură·
Mediu
Noapte cu ploaie și lună plină
Gheața se izbește de geam
Din întunericul și fulgerul ce tu-l prefaci
Se ridică demonul neființelor
Cu nouă brațe și 33 de mii de ochi
Ca o umbră întunecata se mișcă
Și aruncă totul de la loc
Cu întunericul său malefic
Ne răpește lumina și o duce în neant
O! tu demon al neființelor
Ce cauți, tu, printre ființe?
Ne porți prin ud, prin zgomot, prin lumină
Prefacute din nimicul pe care
De altfel l-ai răpit tot tu
Ne strici lumea, ne faci să murim;
Un univers de cadavre ambulante
Cu ochi reci, cu pielea seacă
Ce nu știu altceva decât a muri
Dansând pe ritmul muzicii concertului de-afară...
002296
0