Poezie
Văpaie
1 min lectură·
Mediu
Stropi de ploaie se revarsă
Din înaltul cerului,
Ea, pe față c-o grimasă,
Stă și plânge lipsa lui.
Chipu-n baltă și-l privește,
Trupu-i tremură în ploaie,
Vântul rece îi șoptește,
La ureche, vorbe-o droaie.
Cum că n-o să mai găsească
Fericirea, niciodată,
Cum că n-o s-o mai iubească
Precum el, nimeni vreodată...
Și din ochi, pe față, lacrimi
Printre mii de stropi de ploaie,
Ascund ofuri, ascund patimi...
Sting în inimă-o văpaie!
00855
0