Poezie
Claudiane VIII
1 min lectură·
Mediu
Și iar plouă fir-ar să fie
tu nu mai acoperi primul sărut
într-un parc provincial al timpului nostru
te-aș fi făcut mama copiilor mei dar gura-mi vorbea
acum trăim în metropole diferite
alte ziduri ne feresc de ploaie și oameni
eu sorbeam respirația ta
tu mă credeai timid
ieri mi-am văzut primele riduri
priveam în oglindă și aș fi spart universul în două dacă mi-aș fi putut întoarce atomii pe buzele tale
scriu acestea zâmbind înțelept
patul nu o să fie niciodată peștera noastră
nu o să ne căutăm umbrele în poze de familie.
004
0
