Tinutul secuiesc

Tinutul secuiesc, intins in Covasna, Harghita si estul judetului Mures, impresioneaza prin locuri deosebit de frumoase, prin linistea oamenilor si viata tihnita pe care o duc, ca multe alte locuri din Romania profunda, de altfel. Secuii sunt primitori, iti vorbesc in romaneste cu amabilitate dar si cu ... greutate, fiind evident ca vorbesc foarte rar limba romana. Fara indoiala, secuii vor obtine autonomia in acest tinut.Mi-amintesc de reactiile vehemente din urma cu mai multi ani, cand s-a pus pentru prima oara problema autonomiei si parea ceva de neconceput.Acum, toata lumea s-a obisnuit, importanti lideri politici ai maghiarilor cer autonomia in adunari publice, fara sa se fereasca de nimeni.Cei mai multi dintre romani, fiind complet lipsiti de constiinta nationala, asista impasibili, fara sa inteleaga mai nimic din ce se intampla. Spre exemplu, in urma cu vreo doua saptamani, fostul presedinte Constantinescu spunea intr-o emisiune a moderatorului Turcescu, ca ungurii nu vor autonomia ca n-au ce sa faca cu ea.Un fost presedinte al Romaniei face aceasta afirmatie desi politicienii maghiari au vorbit in numeroase randuri de autonomie in mod public, dar nu vehement.Moderatorul mai sus-amintit nu l-a corectat pe fostul presedinte, semn ca nici el nu stia care-i treaba.Un moderator care are emisiuni zilnice despre politica romaneasca si un fost presedinte nu cunosc nici pe departe realitatea din tinutul secuiesc, aflat la mai putin de 300 de kilometri de capitala.La prima vedere, ungurii nu au de ce sa doreasca autonomia intrucat au deja tot ce vor in Covasna si Harghita.Insa, autonomia le-ar aduce mai multe fonduri si, ceea ce e mai important, satisfacerea vanitatii.Cine ar fi crezut ca ungurii vor obtine autonomia intr-un tinut afllat in mijlocul Romaniei ? Una din primele masuri ale guvernului Tariceanu a fost numirea unui prefect maghiar in Covasna, pentru prima oara dupa revolutie.Mai mult, conducatorul Aliantei din Covasna a fost exclus din partid dupa intense si cat se poate de indreptatite proteste fata de aceasta noua masura in favoarea ungurilor luata de guvernul de la Bucuresti, inca un pas spre deznationalizare. La urmatoarele alegeri, probabil vom avea prefect maghiar si in Harghita, politica pasilor marunti practicata de UDMR dand rezultate pe care nimeni nu si le imagina in primii ani dupa revolutie : scoli si universitati cu predare in limba maghiara, limba maghiara in administratie si justitie, inscriptii bilingve. In privinta constiintei nationale a maghiarilor ... ca drumet prin tinutul secuiesc, am remarcat intensitatea turismului maghiarilor din Ungaria prin acele locuri.Autocare intregi de turisti maghiari, pe langa nenumarate masini particulare, cutreiera an de an tinutul secuiesc la Lacul Sfanta Ana, Balvanyos, Sovata, la Lacul Rosu, prin frumoasele orase din secuime, in legendarul sat Corund a carei ulita principala este un nesfarsit sir de magazine unde se vinde ceramica care a dus numele satului in toata lumea, precum si haine traditionale secuiesti, mobila secuiasca si alte obiecte de acest gen. La fel, casele memoriale ale poetilor maghiari din Transilvania, cei mai mari poeti ai maghiarimii fiind nascuti in Transilvania. Cand am fost la conacul lui Octavian Goga de la Ciucea, in judetul Cluj, spre Bihor, unde poetul Ardealului are mauzoleu, muzeografa ne-a povestit ca intr-o casuta de pe domeniul lui Octavian Goga si-a petrecut ultimii doi ani de viata poetul maghiar Ady Endre.Acesta, aflat la grea stramtoare, fiind totodata si bun prieten cu Goga, a fost gazduit de poetul Ardealului in acea casuta de pe domeniul de la Ciucea, in fata careia a fost ridicat un bust a lui Ady Endre. In fiecare an, autocare cu turisti maghiari sosesc la data cand se comemoreaza moartea lui Ady Endre, depun coroane de flori si recita poezii de-ale poetului. La Octavian Goga, poetul Ardealului, nu vine nimeni nici sa recite poezii, nici sa depuna coroane de flori. Mai vine din cand in cand un autobuz de scolari, adusi de cate un profesor idealist, dar din ce in ce mai rar. La fel, casa memoriala a lui Petofi Sandor din comuna Albesti, poet maghiar mort pe campul de lupta, cu arma in mana, la revolutia din 1848-1849, luptand impotriva armatei tariste, vizitata de nenumarati turisti maghiari in pofida faptului ca drumul de acces e anevoios, dupa cum ne-a povestit o batranica, in limba romana, care ingrijea de casa.Cand am vizitat casa memoriala, la postamentul statuii lui Petofi Sandor aflata in curtea casei se aflau cateva coroane de flori cu esarfe in rosu - alb - verde, scrise in ungureste. Ca o comparatie, cei mai multi dintre romani isi fac un obicei din a-si petrece concediile in strainatate, e chiar un semn al ascensiunii sociale. Turismul cultural efectuat de romani in propria lor tara este cam scazut si este deosebit de critic, sunt exagerate eventualele intamplari negative dintr-o astfel de excursie si nu se vorbeste aproape deloc de istoria locurilor vizitate, de semnificatia lor.Ma intreb cati din membrii acestei comunitati literare, din cate am inteles cea mai mare comunitate literara din tara, au depus o coroana de flori la statuia unui poet sau scriitor roman sau al unui erou al neamului romanesc ? Cati dintre voi ati mers la Ciucea, cati dintre voi ati fost la Ipotesti ? Dar la Lancram ? Dar la Campia Libertatii de la Blaj, leaganul romanismului ? Vazand aceste doua atitudini, a romanilor si amaghiarilor, atat de diferite fata de chestiunea nationala a fiecaruia, e limpede ca secui vor obtine autonomia pentru ca ei stiu ca au o responsabilitate fata de revolutionarii de la 1848, sunt continuatorii acelora, au aceasta misiune istorica.Romani de azi, obsedati de capatuire, pleaca prin strainataturi la munca de jos incurajati fiind chiar de fostul premier al tarii, Adrian Nastase, care in loc sa-i invete cum sa se imbogateasca ca doar si el s-a imbogatit, le recomanda munca de jos in strainatate. Romanii pleaca de pe tot cuprinsul tarii, sasii au plecat aproape toti, secuii insa au ramas, pentru ca, se pare, ei se simt acasa.Si le place in casa lor. Cand scriu aceste randuri ma gandesc la Inochentie-Micu-Klein, Avram Iancu,la Nicolae Bolcas si Ioan Ciordas, la Iuliu Maniu si Octavian Goga si la acel \"Noi vrem sa ne unim cu tara\" rostit din mii de piepturi de tarani transilvaneni la 1 decembrie 1918.