putrezite cimitire,
pline de memorii-sicrie albastre
astupate fără a avea cruce
n-au nici nume sicriele mele
plinde de amintiri albastre
cimitirele astea au apărut brusc
toate în mintea mea
arată-mi ochiul drept
și..(doar)
zâmbește-mi,
ascunde-ți stângul
pe sub plete.
șoptește-mi
să-ți sărut arcada
și plimbă-ți mâna
peste mine
ucide-mă încet
și-n tine
primește-mi sufletul
ce
există multe cărămizi la fereastra camerei mele.
soarele ...
pătrunde cu greu printre crăpăturile însângerate.
palmele mă dor
și ochiul îmi aleargă panicat:
\"cred că mi-am pierdut
vise frumoase... odinioară
frunze, acum murdare, pline de noroi...
frunze prinse de iarnă
căzute și uitate în mormane putrezinde,
se lipesc de talpa bocancilor
când ieși la plimbare prin
T