când greu-n viață te doboară
și ploile te copleșesc,
la tine-n inima coboară
și sigur o să realizezi
că-n viață, sufletul, contează
și el te-nvață să visezi
și el te-ascultă și te crede
și
iar de te-ating ,si tu incepi a arde,
si sufletu-mi ti-e soarele pe care-l astepti
sa-alunge ceata ce-ncepe a cade
pe lumea ta acoperita cu nameti,
nu pot decat sa sper si sa visez:
exista inca
o stea pe cer atunci s-a stins,
tocmai cand incepuse a lumina mai tare
chiar cu lumina ce-i venea din soare,
dorea din ce in ce
cu nerabdare,
sa rabufneasca zorii zilei de apoi,
ca sus pe
Sa va fie casa, casa
Sa va fie masa, masa
Iar la anul care vine
Sa va mearga rima bine
\"Personalele\" sa creasca
Proza sa va infloreasca
Iar in poezii, mai frate...
Numai d\'alea inspirate
Un dulce somn te-mbie sa ma uiti/
Si ploapele usor se cuibaresc/
Se poa\' sa deranjez, ca sa auzi/
Un gand ce iti sopteste:\"Te iubesc!\"/
Pe buze doar o clipa sa te-ating/
Si un sarut in fuga
